Sînt oraş. Pierdut muzeu. Găsitorului recompensă

Dragoş NEAMU
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Sînt oraş  Pierdut muzeu  Găsitorului recompensă jpeg

Vă puteţi închipui oraşul Amsterdam fără muzeele sale, sau Parisul, sau Londra, sau New York, sau Bucureşti, de ce nu? Îşi poate închipui vreun copil momentul cînd Muzeul Antipa nu ar mai exista? Cum ar fi oraşul fără promenadele prin Muzeul Satului sau fără agitaţia intelectuală, cu oameni interesanţi, de la Muzeul Ţăranului? Este cineva care să mă contrazică atunci cînd afirm că oraşul Sibiu înseamnă Muzeul Brukenthal şi Muzeul ASTRA din Dumbravă, aşa cum mai înseamnă şi Festivalul Internaţional de Teatru?

Oraşele fără muzee sînt oraşe fără suflet, fără identitate. Orice călător prin lumea mare, de cum îşi aruncă valiza prin camera de hotel, primul lucru pe care-l face este să îşi deschidă harta mototolită din buzunar şi să caute cu poftă după muzeele din oraş. Ce este mai ciudat e faptul că mulţi dintre aceştia sînt parte a acelei categorii pe care sociologii o numesc de non-consumatori culturali, cei care, de fapt, nu vizitează muzeele din propriul oraş. Aşa cum nu ne putem închipui Bucureştiul fără Muzeul Naţional de Artă al României din fostul Palat Regal, tot aşa trebuie să ne obişnuim cu ideea că localnicii acestui oraş, mai mult de jumătate din ei, nu au vizitat niciodată un muzeu într-un an de zile. Vîrstnicii îşi aduc aminte cu nostalgie de armele frumoase de la Muzeul Naţional de Istorie şi se întrebă în mintea lor dacă mai sînt şi acum. Aceşti oameni, ca şi alţii, vizitează oraşele altora, dar măcar o fac. De ce? Pentru că oraşul este ca o locuinţă mare, în care cea mai frumoasă cameră urbană este, fără doar şi poate, muzeul. Este camera de oaspeţi, mîndria gazdelor, unde se aşază ce-i mai frumos şi mai interesant pentru a-i impresiona pe oaspeţii de pretutindeni. Aşa făceau cu secole în urmă calviniştii olandezi şi imediat a apărut designul. Sufrageriile lor erau ca nişte muzee, cu geamuri mari, să se vadă totul din stradă. Scaunele frumos lucrate, mobilier de „avangardă“, amenajări cu stil, obiecte meşterite pentru confortul casei, dar şi pentru încîntarea ochiului. Totul avea un sens şi nimic nu era de prisos.

Spaţiul unde locuim este mai mult decît propria casă, este chiar oraşul. Din acest motiv, el trebuie să aibă tot ce-i trebuie pentru a ne asigura o viaţă de calitate. De pildă, trebuie să aibă muzee şi o comunitate de oameni creativi care să schimbe cartierele, să transforme fiecare detaliu şi element urban în artă. Municipalitatea nu trebuie să mai trateze muzeul ca pe un organ din corpul oraşului pe care îl poţi dona oricînd pentru a strînge bani de pasaje subterane sau pentru asigurarea subvenţiei la nu ştiu ce servicii de bază pentru populaţie. Clasamentele cu cele mai locuibile şi atractive oraşe iau acum obligatoriu în calcul dimensiunea culturală şi educativă, punctele cele mai tari care fac diferenţa şi aduc cel mai mare profit economiei locale, un profit generat de ceea ce, mai nou, se numeşte economie creativă. Astfel, oraşul devine mai atractiv pentru capitalul mobil, mai ales pentru cel din breslele creative, care stimulează decisiv dinamica urbană. Cei care au luat de bune aceste noi realităţi au avut curajul să transforme oraşele radical, creînd o translatare de la economia industrială locală la una creativă. Liverpool s‑a transformat cu totul în acest mod. Oraşele baltice au, mai nou, această preocupare.

În România, oraşele cu atmosferă, imagine şi aer industrial, unde calitatea imaginii şi a designului sînt scăzute, nu mai sînt deloc atractive şi competitive. De Galaţi şi Hunedoara s-a ales praful, dar încă avem aici o colecţie de artă contemporană impresionantă şi un Muzeu al Castelului Corvinilor care pot genera un anumit tip de imagine întregului oraş, o imagine care devine drogul, seducţia turiştilor, a beneficiarilor, a rezidenţilor potenţiali, mulţi creativi, şi a investitorilor. Mă întreb dacă vreun primar de prin aceste oraşe s-a gîndit vreodată că orice om tresare pentru un moment cînd în drumul lui observă un panou discret care semnalează prezenţa unui muzeu sau a unei case memoriale. Deodată, totul devine mai interesant în acest peisaj urban anost şi depersonalizat. De aici ar trebui să se reconstruiască totul. Este exact sentimentul pe care l-am avut cînd am trecut prin Ianca. Acolo apăruse de curînd un muzeu. Am aflat de el şi parcă, în mintea mea, oraşul se umanizase.

Dragoş Neamu este manager cultural, director executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Imprimanta HP ENVY Inspire
Digitalizarea din România, sufocată sub teancuri de hârtie
România continuă să se afunde într-un paradox birocratic care anulează orice progres în digitalizarea administrației publice: documentele „digitale” ajung, în final, să fie tipărite, transportate fizic și arhivate în dosare prăfuite.
Femei cu carieră   azopan jpeg
De la interdicții la emancipare: cum au luptat femeile din România pentru educație și carieră
De la interdicțiile din secolul XIX, când femeile erau excluse din universități și limitate la meserii „potrivite“, femeia a trecut, în perioada comunistă, la a fi o adevărată eroină a societății: muncea cot la cot cu bărbații și avea grijă de o familie numeroasă.
Stressed woman   shutterstock jpg
Deepfake și revenge porn: cum sunt exploatate femeile în era hărțuirii digitale
Într-o lume în care realitatea digitală poate fi manipulată foarte ușor, fețele femeilor sunt utilizate în mod abuziv, trupurile le sunt falsificate, iar intimitatea devine moneda de schimb în jocul murdar al umilinței și al răzbunării.
Hyundai Tucson foto Hyundai Romania jpg
Topul celor mai rentabile SUV-uri de cumpărat în 2025. Recomandările unui expert auto
Achiziționarea unui SUV nu presupune neapărat golirea contului bancar. Puteți achiziționa un vehicul fiabil și bine echipat fără să cheltuiți prea mult. Unele dintre cele mai bune achiziții auto ale anului 2025 privind prețul și eficiența consumului de combustibil sunt chiar SUV-urile.
Protest pro Georgescu, foto X jpg
Cum au ajuns politicienii de dreapta din SUA să acorde atâta atenţie României. „Georgescu - scenariul EXACT pe care l-au încercat împotriva lui Trump”
Comentariile negative ale mai multor oficiali din administraţia lui Donald Trump cu privire la România nu au trecut neobservate, astfel că CNN încearcă să găsească o explicaţie pentru obsesia recentă pentru „ţara aflată la marginea Europei”, făcând câteva conexiuni cu Fraţii Tate şi Călin Georgescu.
Remus Pricopie, foto Facebook RP jpg
Rectorul SNSPA anunță ca va candida la prezidențiale într-o manieră inedită: „Dosarul meu nu este însoțit de liste de semnături”
Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a decis să candideaze la alegerile prezidențiale din luna mai.
tanarul care si a ucis mama foto  vremea noua (2) png
Mărturisirile șocante ale tânărului din Vaslui care și-a decapitat mama. Cu cine a confundat-o
Bărbatul de 25 de ani, din Vaslui, care și-a ucis mama a ajuns la sediul Poliției Vaslui, unde a relatat oamenilor legii cum a comis crima.
miting PRO EUROPA COREGRAFIE 022 FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Mii de persoane au venit la mitingul „EuRo Manifest” din București. Ce personalități publice au participat
Mitingul „EuRo Manifest”, organizat de „Corupția Ucide”, a început pașnic în Capitală, la ora 17:00. În Piața Victoriei se află câteva mii de persoane, printre care și personalități publice, dar și susținători ai unui fost candidat la alegerile prezidențiale.
752 1 ist  jpg
Româncele din Regatul Vechi, „între copii, minori, nebuni şi idioți“. Cum și-au câștigat femeile drepturile în lumea bărbaților
Dacă bărbații au scris istoria în prima linie a frontului, femeile au luptat în spatele lui: grupate în asociații, doamnele au îngrijit soldații răniți și au avut grijă de educația copiilor orfani.