Sînt cu ochii pe tine

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Sînt cu ochii pe tine jpeg

Stephen Porges este un om de ╚Ötiin╚Ť─â, cercet─âtor ├«n domeniul neuro╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi cel care propus conceptul teoriei polivagale. A publicat numeroase cercet─âri prin care a revolu╚Ťionat modul ├«n care ne raport─âm la boala fizic─â, despre cum traumele emo╚Ťionale afecteaz─â corpul prin schimbarea procesului metabolic al chimiei corpului atunci c├«nd tr─âim un eveniment ├«n plan emo╚Ťional care ne perturb─â. Atunci c├«nd ├«n planul nostru imediat percepem c─â se ├«nt├«mpl─â ceva, acesta proces implic─â cogni╚Ťia (g├«ndul), care provine din sistemul senzorial (senza╚Ťia), proces ce implic─â filtrarea prin memoria de tip insight, adic─â momente de ├«n╚Ťelegere a proceselor traumatice din trecutul nostru (atunci c├«nd ne sim╚Ťim str─âfulgera╚Ťi c─â ├«n╚Ťelegem ceva ce p├«n─â atunci, de╚Öi era sub ochii no╚Ötri, nu vedeam). Porges vorbe╚Öte despre un sistem perceptiv numit ÔÇ×neuropercep╚ŤieÔÇŁ a c─ârui func╚Ťie este de a depista pericolul ╚Öi a ne avertiza ├«n caz de amenin╚Ťare. Procesul neural al neuropercep╚Ťiei se produce ├«n afara pragului nostru de con╚Ötiin╚Ť─â, dar poate influen╚Ťa starea noastr─â con╚Ötient─â. Prin acest proces detect─âm indicii comportamentale ╚Öi nonverbale din mediu care ne avertizeaz─â dac─â este un mediu prietenos sau trebuie s─â ne ├«ndep─ârt─âm. Se pare c─â sistemul nostru nervos are capacitatea de a evalua ╚Öi regla expresia comportamentelor adaptative astfel ├«nc├«t s─â fie ├«n acord cu ceea ce detecteaz─â ├«n exterior. E acel sim╚Ť numit popular ÔÇ×intui╚ŤieÔÇŁ, atunci c├«nd sim╚Ťim starea emo╚Ťional─â a celui de l├«ng─â noi. O intui╚Ťie ├«nalt─â ├«nseamn─â s─â fim conecta╚Ťi cu noi ├«n╚Öine, s─â avem o cunoa╚Ötere de sine bun─â ╚Öi o cunoa╚Ötere general─â a mediului.

Procesul neuropercep╚Ťiei st─â la baza apari╚Ťiei st─ârii de suspiciune, ceea ce sim╚Ťim percepem ca fiind amenin╚Ť─âtor ╚Öi astfel ne activ─âm starea de vigilen╚Ť─â. Dac─â ├«n istoricul nostru neural este ├«nscris─â trauma emo╚Ťional─â din rela╚Ťiile cu familia noastr─â prin modul abuziv ├«n care am fost trata╚Ťi, ni se activeaz─â r─ânile copil─âriei depozitate ├«n memoria implicit─â ╚Öi reac╚Ťion─âm la mediu printr-o stare de alert─â, suspiciune, vigilen╚Ť─â, dispropor╚Ťionate fa╚Ť─â de evenimentul real. Altfel spus, propriile noastre amintiri traumatice ale r─ânilor emo╚Ťionale cum ar fi: umilin╚Ťa, nedreptatea, abandonul, ignorarea, neglijen╚Ťa, tr─âdarea emo╚Ťional─â, de care uneori nici nu s├«ntem con╚Ötien╚Ťi, se activeaz─â ├«n contact cu mediul, iar reac╚Ťia noastr─â devine una defensiv─â ╚Öi suspicioas─â.

S├«nt mecanisme psihologice de supravie╚Ťuire ap─ârute ├«n urma interac╚Ťiunilor traumatice care s-au modificat ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t rezultatul acestora este o stare de suspiciune crescut─â la adresa celor din jur, iar la unii a dus la dezvoltarea tulbur─ârii de personalitate paranoid─â. Se manifest─â printr-o stare de ne├«ncredere, o stare de alert─â ├«n rela╚Ťiile cu cei din jur, suspiciune, presupunerea unor inten╚Ťii r─âuvoitoare la ceilal╚Ťi, fiind furio╚Öi constant, bigo╚Ťi, gelo╚Öi, procesomani; ├«n general, tr─âiesc cu sentimentul unei nedrept─â╚Ťi permanente care li se ├«nt├«mpl─â.

S├«nt lipsi╚Ťi de umor, rigizi ├«n g├«ndire, pu╚Öi pe ceart─â, reac╚Ťionari, dispre╚Ťuitori la adresa celor slabi sau bolnavi, iau lucrurile mult prea personal, ceea ce poate fi un semn al r─ânii narcisice sau al unei stime de sine sc─âzute. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«n ace╚Öti oameni? Ce traume majore le-au deviat g├«ndirea ├«nc├«t lumea ├«ntreag─â s─â fie perceput─â ca fiind amenin╚Ť─âtoare?

Societatea noastr─â a fost sub ocupa╚Ťie comunist─â timp de 50 de ani, iar sentimentul de fric─â instalat de aceasta a terorizat oamenii ├«ntruc├«t tr─âdarea era parte din via╚Ťa de zi cu zi, nu ╚Ötiai cine era informator al Securit─â╚Ťii dintre cei apropia╚Ťi, care informa despre ce vorbe╚Öti ╚Öi ce obiceiuri ai. ├Än unele familii, mesajul primit era s─â nu vorbim despre ce este ├«n casa noastr─â, iar vizitele erau precaute. St─ârile de fric─â, de vigilen╚Ť─â ╚Öi teroare dezvoltate au avut repercusiuni majore ├«n s─ân─âtatea emo╚Ťional─â a societ─â╚Ťii noastre. ╚śi toate acestea doar pentru c─â ├«ndr─âzneai s─â ├«╚Ťi p─âstrezi ni╚Öte principii ale adev─ârului, dar care erau ├«mpotriva puterii comuniste. Cei care aveau curajul p─âstr─ârii acestora ╚Öi-au pierdut locul de munc─â, libertatea ╚Öi chiar via╚Ťa. Toat─â aceast─â matrice psihologic─â a familiei s-a transmis din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie, la unii oameni nu a r─âmas doar la o simpl─â stare de suspiciune, unii devenind paranoici. ├Än forma cea mai grav─â, paranoia implic─â delir de persecu╚Ťie, halucina╚Ťii ╚Öi necesit─â internarea, acolo unde episodul decompensat devine violent.

Ca o form─â ├«nalt func╚Ťional─â putem observa ├«n jurul nostru starea de suspiciune ce ├«i locuie╚Öte pe unii oameni, care s├«nt permanent ├«ntr-o stare de anticipa╚Ťie, irita╚Ťi, m├«nio╚Öi, r─âst─âlm─âcesc ╚Öi scot din context cuvinte, ├«n c─âutarea confirm─ârii adev─ârului lor interior, acela de a-╚Öi justifica g├«ndirea ╚Öi a-╚Öi men╚Ťine starea de ne├«ncredere. Ca o incursiune ├«n acest tipar de g├«ndire din perspectiv─â psihologic─â, exist─â ├«ntotdeauna ├«n istoricul lor de via╚Ť─â r─âni profunde ├«n copil─ârie, deoarece au fost crescu╚Ťi de p─ârin╚Ťi indisponibili emo╚Ťional, imaturi ╚Öi care le-au tr─âdat ├«ncrederea. Un exemplu ar fi copilul care este umilit atunci c├«nd gre╚Öe╚Öte ╚Öi care nu numai c─â nu este ap─ârat de adul╚Ťii responsabili, ci este ru╚Öinat ╚Öi abandonat emo╚Ťional. La nivelul chimiei creierului vom produce mai mult cortizol, adrenalin─â ╚Öi catecolamin─â, substan╚Ťele responsabile de cre╚Öterea stresului, inhib├«nd producerea oxitocinei, substan╚Ťa responsabil─â de starea de bine. C├«nd oxitocina este inhibat─â vom restr├«nge cercul empatiei, vom limita g├«ndirea la un ra╚Ťionament de tip supravie╚Ťuitor, iar durerea pe care o sim╚Ťim atunci c├«nd s├«ntem exclu╚Öi dintr-o rela╚Ťie va fi perceput─â de creier ca o durere fizic─â.

Paul Zak, un cercet─âtor simpatic, ├«n cartea sa Molecula moralit─â╚Ťii, descrie rezultatele ob╚Ťinute ├«n studiile referitoare la nivelul ridicat al testosteronului: se pare c─â acesta blocheaz─â ata╚Öarea oxitocinei, definit─â ca molecula ├«ncrederii, de receptorii ei, mai simplu spus, ├«nseamn─â mai pu╚Ťin─â empatie sim╚Ťit─â. Cu c├«t nivelul empatiei este mai sc─âzut, cu at├«t nivelul generozit─â╚Ťii scade. Acolo unde starea de suspiciune este dominant─â ├«nseamn─â c─â avem un deficit de empatie, o sc─âdere a st─ârii afective ╚Öi a sentimentelor calde, ceea ce ├«i face pe cei care simt a╚Öa s─â se transforme ├«n agresori ╚Öi r─âzboinici, testosteronul fiind cel responsabil cu eliminarea re╚Ťinerii c├«nd vine vorba de a r─âni sau chiar a ucide. Pun├«nd cap la cap aceste informa╚Ťii referitoare la nivelurile neurotransmi╚Ť─âtorilor, Zak spune c─â putem ├«n╚Ťelege nebunia nazi╚Ötilor sau comportamentul belgienilor din Congo, spre sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea, c├«nd ace╚Ötia mutilau copiii muncitorilor de pe planta╚Ťii, t─âindu-le m├«inile ╚Öi picioarele copiilor lor dac─â recolta era una slab─â. Atunci c├«nd tr─âim cu ne├«ncredere sc─âdem nivelul moralit─â╚Ťii, iar cea mai mare empatie o vom ar─âta fa╚Ť─â de cei apropia╚Ťi; dac─â cercul se l─ârge╚Öte, iar noi s├«ntem suspicio╚Öi ╚Öi vom aveam senza╚Ťia c─â s├«ntem amenin╚Ťa╚Ťi, tiparul dup─â care vom func╚Ťiona va deveni ÔÇ×eu versus restul lumiiÔÇŁ.

Studii publicate ├«n revista ╚Ötiin╚Ťific─â Lancet coreleaz─â starea de suspiciune cu nivelul de stim─â sc─âzut, cu sentimente de vin─â ╚Öi de a nu merita, de blamare a celorlal╚Ťi pentru e╚Öecurile proprii. Furia este emo╚Ťia de baz─â ╚Öi produce suferin╚Ť─â emo╚Ťional─â. Cei suspicio╚Öi se pripesc cu judecarea ╚Öi blamarea celorlal╚Ťi, iar un factor determinant este nivelul sc─âzut al maturit─â╚Ťii emo╚Ťionale. Maturitatea emo╚Ťional─â ├«nseamn─â un nivel crescut al con╚Ötiin╚Ťei de sine, atunci c├«nd s├«ntem con╚Ötien╚Ťi avem confort referitor la tr─âirea propriilor sentimente, dar ╚Öi la ale celorlal╚Ťi. ├Änseamn─â o via╚Ť─â emo╚Ťional─â bogat─â, echilibrat─â ╚Öi receptiv─â la cei din jur. Atunci c├«nd lucrurile nu stau a╚Öa duc la starea de singur─âtate afectiv─â care este foarte dureroas─â, ceea ce duce la clivaj psihic, agresivitate pasiv─â, disociere, iar unul dintre efectele traumelor tr─âite poate fi starea de suspiciune.

Persoanele suspicioase tind s─â fie incapabile s─â se autolini╚Öteasc─â prin implicare afectiv─â autentic─â ├«ntr-o rela╚Ťie cu alte persoane deoarece atunci c├«nd au avut nevoie de alinare au fost refuzate sau respinse, sim╚Ťindu-se tr─âdate de adul╚Ťii copil─âriei lor. Au ├«nv─â╚Ťat c─â atunci c├«nd se simt nesigure, se simt amenin╚Ťate, nu este nimeni care s─â le consoleze ╚Öi care s─â le asigure c─â mediul este unul sigur, din contra, au primit respingere c├«nd ├«╚Öi exprimau emo╚Ťiile ╚Öi sentimentele, ceea ce azi, la v├«rsta adult─â, le activeaz─â frica de a nu mai tr─âi r─ânile, de a fi respinse ╚Öi tr─âdate iar, recurg├«nd la comportamente instinctive care declan╚Öeaz─â ├«n corp reac╚Ťii specifice nivelului crescut de stres, substan╚Ťe care modific─â metabolismul corpului produc├«nd ├«n timp bre╚Öe ├«n sistemul imunitar, astfel ├«nc├«t se ├«mboln─âvesc la propriu; a╚Öa se explic─â procesul de somatizare a cauzelor emo╚Ťionale transpuse ├«n boala organismului, dar ╚Öi devierile neurale ale chimiei creierului nostru.

Azi nu mai tr─âim amenin╚Ť─âri at├«t de mari, s├«ntem ├«ntr-una dintre cele mai lini╚Ötite perioade ale istoriei, ├«n care nu mai s├«ntem invada╚Ťi, dar cu toate acestea creierul nostru percepe la fel amenin╚Ťarea. Devine o problem─â atunci c├«nd amenin╚Ťarea nu este una real─â, ci doar ├«nchipuit─â, o construc╚Ťie a ra╚Ťionamentului nostru care poate fi disonant, poate fi o explica╚Ťie ├«n a  ├«n╚Ťelege pe cei din jur care ne r─ânesc gratuit, printr-o interpretare proprie, fracturat─â logic, f─âr─â a avea un corespondent real ╚Öi argumentat. E doar o construc╚Ťie a min╚Ťii acestora av├«ndu-╚Öi sursa ├«ntr-o ran─â emo╚Ťional─â.

Observ─âm ├«n media oameni care contest─â ╚Ötiin╚Ťa, ader─â la conspira╚Ťii fantasmagorice, s├«nt ├«mpotriva a orice poate fi norm─â general─â. S├«nt structuri traumatizate care prin lupta pe care o duc acum caut─â s─â repare durerea sim╚Ťit─â ├«n copil─ârie atunci c├«nd au tr─âit invalidarea sinelui ╚Öi a identit─â╚Ťii, o durere dereglat─â la nivelul chimic al organismului. Uneori ace╚Öti oameni ajung s─â manifeste forma cea mai grav─â a suspiciunii devenind paranoici, necesit├«nd reglaj medicamentos, dar din p─âcate, fiind ├«ntr-at├«t de suspicio╚Öi, ei nu accept─â c─â se confrunt─â cu o problem─â ├«n modul cum v─âd lumea ╚Öi nici nu accept─â tratamentul care s─â-i stabilizeze emo╚Ťional. S├«nt oameni care percep lumea ╚Öi fiecare zi ca pe o lupt─â, care a╚Öteapt─â s─â fie dezam─âgi╚Ťi pentru a-╚Öi confirma tipare cognitive ╚Öi a-╚Öi ├«nt─âri convingeri c─â lumea e un loc periculos ╚Öi c─â cei din jur doar asta a╚Öteapt─â: s─â-i r─âneasc─â. S├«nt oameni cu structuri ├«nalt suspicioase ╚Öi care ├«╚Öi alimenteaz─â starea de suspiciune prin consumul de filme ╚Öi romane de tip poli╚Ťist, ├«n care descoperi diferite personaje capabile de tr─âdare la fiecare pas. Acest lucru e ca ╚Öi cum am lua ├«n fiecare zi o linguri╚Ť─â de otrav─â, la nivelul min╚Ťii noastre ne vom ├«mboln─âvi ╚Öi vom fi capabili de acte crude la adresa celorlal╚Ťi, ceea ce ne arat─â c─â am e╚Öuat ├«n a ne adapta la via╚Ťa real─â.

De multe ori cei suspicio╚Öi s├«nt cei care tr─âdeaz─â ├«n comportamentul lor cotidian. Tr─âd─âri de zi cu zi, minciuni, tri╚Öat, ├«n╚Öelat. Atunci c├«nd s├«ntem ├«n gard─â c─â am putea fi r─âni╚Ťi este ╚Öi pentru c─â noi, la r├«ndul nostru, avem aceste comportamente. Or, o oglind─â a comportamentelor noastre ╚Öi a modului nostru de a fi este greu de privit, pentru c─â ar ├«nsemna s─â ne vedem ╚Öi cu umbra noastr─â, iar acolo unde s├«nt structuri imature emo╚Ťional, care nu admit c─â ele fac gre╚Öeli, devine dificil de avut o rela╚Ťie. S├«nt structuri care te evalueaz─â permanent, te fac s─â te sim╚Ťi ├«n disconfort ╚Öi l├«ng─â care te ofile╚Öti. Dac─â aceste persoane nu-╚Öi v─âd problemele emo╚Ťionale pe care le au ╚Öi nu le admit pentru a face ceva ├«n aceast─â direc╚Ťie, pentru a c─âuta s─â ├«n╚Ťeleag─â ce li s-a ├«nt├«mplat, de s-au construit ├«n felul acesta, via╚Ťa l├«ng─â ele devine dureroas─â ╚Öi imposibil─â.

Ca s─â de╚Ťii controlul asupra propriei min╚Ťi trebuie s─â fii con╚Ötient c─â ai o minte, la fel cum e╚Öti con╚Ötient c─â ai intestine ╚Öi vezic─â urinar─â. Corpul ne reaminte╚Öte constant de acestea din urm─â, ├«ns─â nu avem nici un reflex s─â ne amintim c─â avem o minte, c─â e nevoie de disciplin─â ╚Öi efort pentru a ne ├«ngriji mintea, altfel trecem prin via╚Ť─â f─âr─â a o folosi ├«n propriul interes. G├«nduri pe care alegem s─â le credem sau nu, tipare construite pentru a ne ap─âra atunci c├«nd ne sim╚Ťim amenin╚Ťa╚Ťi, viteza g├«ndurilor, intensitatea ╚Öi tendin╚Ťa acestora spre negativitate s├«nt tipare generate de mintea noastr─â ╚Öi, de╚Öi creierul nostru a evoluat ca s─â ne apere, poate prea mult, devenim captivi ai acestora f─âr─â s─â fim con╚Ötien╚Ťi. De aceea avem nevoie de o igien─â psihologic─â. La fel de important ca igiena corpului este s─â ne ├«ngrijim ╚Öi de igiena g├«ndurilor ╚Öi a emo╚Ťiilor noastre.  Lumea este un loc bun, depinde cu ce minte o prive╚Öti.

4 mai 2021, Bruxelles 

C─ât─âlina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut ├«n terapie cognitiv-comportamental─â, cu competen╚Ťe ├«n psihologia muncii ╚Öi un doctorat ├«n ╚Ötiin╚Ťele psihologie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.