Şi dacă mai bine nu se poate?

Publicat în Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Teoretic, sîntem bine. L-am urmărit pe premierul Tudose prezentînd în Parlament situația la zi și sîntem bine. Avem „cea mai mare creștere economică din Europa“. Cresc in­vestițiile, a crescut și salariul mediu. Producția agricolă are, la rîndu-i, o evoluție care face telejurnalul TVR din anii ’80 invidios. Sigur, mai sînt sincope, pe ici, pe colo, dar asta sigur vine de la amărîtul acela de guvern tehnocrat. O sincopă, un accident în anii de prosperitate promiși de PSD. Dar acum e bine, e foarte bine.

În același timp, sentimentul că un cerc se închide, iar România se retrage în sine e tot mai prezent. O simt cele cîteva mii de oameni care se adună încă duminica prin piețele orașelor mari. Manifestațiile acelea disperat-amar-amuzate. O simt ONG-iștii care au militat ani de-a rîndul pentru Roșia Montană. O simt și promotorii transparenței în actul de guvernare sau ai anticorupției. Subiectele lor nu mai sînt priorități decît pentru grupuri minoritare. Și cel mai mult o simt cei care pleacă. Cei care se duc în alte părți, unde nu sînt obligați să înmagazineze la un nivel intim o întreagă istorie de eșecuri și jumătăți de măsură ale națiunii din care fac parte. Cei care se duc în țări de unde pot privi exclusiv spre viitor, fără să aibă responsabilitatea eșecurilor trecute ale comunității.

Liberalism? N-avem. Cele două partide nominal liberale sprijină referendumul pentru modificarea Constituției. A rămas USR pe cealaltă parte, dar întrebarea e dacă USR mai există. Sau dacă a existat într-adevăr vreodată.

S-au creat, în acești ani de libertate, rețele toxice de distribuție de rente și de acaparare a funcțiilor și demnităților publice care au făcut aproape imposibile gîndirea și acțiunea pentru binele public. Așa se face că, indiferent de cifrele din dreptul creșterii economice, decalajele dintre cei circa 100.000 de privilegiați ai „sistemului“ și restul populației se măresc. Serviciile publice se dezintegrează încet-încet, iar cel mai bun exemplu este probabil este cel al sistemului de sănătate care, deși beneficiază de sume din ce în ce mai mari, regresează vizibil într-o nepăsare criminală. Ar mai fi și sistemul de educație in interiorul căruia, cînd nu se prăbușesc școli, nu există manuale sau profesori pregătiți decent. Mobilitatea socială scade, iar războiul cultural bate la ușă sub forma amintitului referendum pentru Constituție. Am identificat inamicul. Cercul se închide.

E greu să nu te întrebi dacă nu cumva asistăm la sfîrșitul unei mici epoci de aur. Una în care am fi putut să o consolidăm, dar nu am reușit. Și dacă ăsta a fost „interbelicul“ nostru? Scurta noastră perioadă de dezvoltare și de deschidere care acum se încheie. Dacă revenim iar la vreo formă de autoritarism autohton (în România, pînă și comunismul a avut un specific național foarte ușor de identificat)?

Deja vedem cum, voluntar, mai-marilor zilei li se dedică omagii în presa privată. Deja vedem cum întregi grupuri sociale se tem să ridice vocea chiar și cînd sînt călcate în picioare de guvernări incompetente sau nepăsătoare. Întrebați-vă în ce țară din lume frauda odioasă de la Casa de Asigurări de Sănătate nu ar fi ridicat chestiunea responsabilității politice. În ce țară din lumea liberă condamnații penal pentru atac la instituțiile democratice ar fi condus Parlamentul? În ce țară din lumea liberă atît de mulți oameni acceptă pasiv noua ordine națională a rețelelor de fraudă financiară, intelectuală și morală? În care țară o întreagă populație se mulțumește cu atît de puțin cînd ar avea atît de mult de cîștigat?

Crește economia României, însă crește pentru cîțiva oameni. Și mai cresc șansele ca nu peste multă vreme să fim o națiune înconjurată de ruine în mijlocul cărora strălucește ecranul televizorului cu diagonală mare pe care tocmai l-am cumpărat.

Dacă avem noroc, s-ar putea să ne arate cașcaval. Sau apă caldă. Sau medici reali. Nu e clar dacă vom mai reuși să citim subtitrarea. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

israel gaza iron dome mai 2021 foto afp
Iranul a lansat o nouă serie de rachete asupra Israelului, a anunțat televiziunea de stat iraniană. IDF: „Dacă nu-i oprim, tu urmezi”
Televiziunea de stat iraniană a anunţat luni seara o nouă serie de rachete asupra Israelului, în a patra zi a unei escaladări militare între Iran şi Israel.
u19 jpg
Spania ne bate pe unde ne prinde! Naționala U19 a României, ținută la respect de iberici
România U19 a pierdut clar în fața selecționatei similare a Spaniei.
Atacuri Israel în Iran FOTO EPA 13126601 jpg
Trei angajați ai Semilunii Roșii, uciși într-un atac israelian la Teheran
Trei angajați ai Semilunii Roșii iraniene au fost uciși luni la Teheran într-un atac israelian în timp ce lucrau, a anunțat organizația, echivalentul iranian al Crucii Roșii.
image png
Recunoști fetița drăguță din imagine? A jucat într-un film legendar, însă a avut un destin crunt. A fost răpită de un deținut și a murit la 34 de ani
Filmul „Maria, Mirabela”, lansat în 1981, rămâne una dintre cele mai iubite producții pentru copii din cinematografia românească. Îmbinând acțiunea live cu animația, filmul semnat de regizorul Ion Popescu-Gopo a oferit un moment de referință în carierele mai multor artiști.
razboi foto pixabay jpg
Pericolul unui nou război mondial. Avertismentul unui expert de la Oxford despre conflictul care amenință planeta
Politologul Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de unde vine riscul unui nou război mondial. Românul vorbește despre cauze, efect și soluțiile pentru a preveni dezastrul.
shutterstock 2449541539 jpg
Poate Iranul să blocheze Strâmtoarea Urmuz, artera petrolieră a lumii? Ce spun experții
Comandantul Gardienilor Revoluției, Sardar Esmail Kowsari, a declarat pentru presa locală că Iranul ia în calcul închiderea Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru transporturile petroliere la nivel global. Dar dispune Iranul de această capacitate?
image png
Nici aer condiționat, nici ventilator: noua invenție care alungă căldura și îți salvează banii
În fiecare vară, temperaturile în creștere aduc nu doar disconfort termic, ci și griji în privința facturilor la energie.
Captură de ecran 2025 06 16 213325 jpg
Muntele nuclear care dă fiori Israelului
Iranul ascunde în miezul unui munte una dintre cele mai bine apărate instalații nucleare din lume. Îngropată la o jumătate de kilometru sub pământ, instalația de îmbogățire Fordo din Iran, proiectată să reziste unui atac frontal, reprezintă testul suprem al puterii militare aeriene israeliene, scrie
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Cum ar fi arătat România cu Ion Rațiu președinte? Lecția Poloniei și avertismentul despre Bulgaria
Schimbarea clasei politice nu ar fi transformat România nici în urmă cu 35 de ani, și nici acum, într-o țară precum Polonia, spune politologul Cristian Pârvulescu. Cheia schimbării României stă în schimbarea instituțiilor, nu a politicienilor, explică profesorul.