╚śi ceilal╚Ťi, ╚Öi noi

Publicat în Dilema Veche nr. 310 din 21-27 ianuarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Personal, nu m-am simţit niciodată discriminat în Europa pentru că sînt român. Nici atunci cînd am fost student, nici mai tîrziu, cînd am interacţionat cu europenii ca profesor, ca secretar de stat la MAE sau, în ultima vreme, ca deputat european. Am cunoscut însă, relatată de alţii, experienţa discriminării.

Prima dintre aceste relat─âri prive┼čte cazul unui inginer din Cluj, ajuns ├«n Fran┼úa ├«n 1990, f─âr─â s─â ┼čtie limba acestei ┼ú─âri ┼či f─âr─â s─â aib─â vreun plan concret de viitor. Era doar disperat ┼či dispus s─â fac─â orice numai s─â nu se ├«ntoarc─â ├«n ┼úar─â. A f─âcut sandvi┼čuri vreme de un an, apoi a lucrat ca muncitor necalificat la un oficiu po┼čtal, ascunz├«nd ┼čefilor s─âi c─â e inginer, de team─â s─â nu fie concediat ca supra-calificat. Ne-a spus, mie ┼či colegilor din c─âminul studen┼úesc ├«n care st─âteam ┼či unde el venea din c├«nd ├«n c├«nd, c─â e discriminat deoarece la slujbele de inginer nu i se ├«ng─âduia s─â ├«┼či depun─â candidatura. De ce? Pentru c─â s├«nt rom├ón, zicea el, iar rom├ónii nu au dreptul. P├«n─â ce nu a ├«nv─â┼úat francez─â, ca s─â ├«n┼úeleag─â ┼či al┼úii ce vrea, nu a reu┼čit, evident, s─â ├«┼či g─âseasc─â un drum.

Barierele de pe pia┼úa muncii nu au disp─ârut complet nici ast─âzi: de┼či Rom├ónia este membr─â UE, exist─â ├«nc─â opt ┼ú─âri europene care restric┼úioneaz─â accesul muncitorilor no┼čtri. ├Än cei 20 de ani scur┼či din 1989, sute de mii de cet─â┼úeni rom├óni au sim┼úit pe propria piele ce ├«nseamn─â aceste restric┼úii. Lipsa de speran┼ú─â i-a ├«mpins s─â-┼či p─âr─âseasc─â ┼úara. Mul┼úi au acceptat job-uri sub calificarea pe care o aveau, dar care erau pl─âtite infinit mai bine dec├«t ceea ce puteau ob┼úine ├«n ┼úar─â. Al┼úii au reu┼čit s─â ├«┼či fac─â meseria, fie echival├«ndu-┼či studiile, fie continu├«ndu-┼či formarea ├«nceput─â ├«n ┼úar─â.

Am pomenit despre studii pentru c─â principalul motiv de creare a inegalit─â┼úii de ┼čanse este dat de educa┼úie. Copiii rom├óni au parte de o educa┼úie care nu ├«i favorizeaz─â ├«n competi┼úia din Europa. Performan┼úele pe care le ob┼úin ei la testele interna┼úionale ├«i situeaz─â mult sub media european─â. Nu vorbesc aici de excep┼úiile pe care le reprezint─â olimpicii, ci de marea mas─â a celor forma┼úi ├«n ┼čcolile de la noi. Atunci c├«nd barierele juridice de pe pia┼úa muncii vor fi toate eliminate, doar nivelul educa┼úiei va mai crea inegalitate.

Un alt motiv de discriminare este cel de ordin etnic. Exist─â ast─âzi ├«n Europa o asemenea discriminare care ├«i afecteaz─â pe mul┼úi dintre cet─â┼úenii rom├óni de etnie rom─â. ├Än ultimii ani, ├«n Italia mai ales, gesturi rasiste ┼či de intoleran┼ú─â v─âdit─â ├«i ├«mping pe romi la marginea societ─â┼úii. Nivelul de educa┼úie e ┼či aici un factor relevant. Nu va fi prea u┼čor s─â se g─âseasc─â o solu┼úie. Unii s├«nt tenta┼úi s─â spun─â c─â solu┼úia e european─â. ┼×i eu cred acest lucru. Dar nu pentru c─â unii romi s├«nt ┼či azi nomazi, circul├«nd dintr-o ┼úar─â european─â ├«ntr-alta, ci pentru c─â, f─âr─â o concertare a ┼ú─ârilor din UE, vor exista ├«ntotdeauna unii care vor crede c─â solu┼úia e expulzarea. ┼×i o vor ├«ncuraja.

├Än sf├«r┼čit, vreau s─â vorbesc despre o form─â de inegalitate la fel de important─â precum cea legat─â de munc─â ┼či cea etnic─â, ┼či anume inegalitatea politic─â. Rom├ónia a fost ├«ntr-o asemenea situa┼úie ani de-a r├«ndul. Dintre ┼ú─ârile foste comuniste care s├«nt ast─âzi democra┼úii stabile, noi am ├«nceput ultimii schimbarea de regim, ├«n decembrie 1989. Spre deosebire de ┼ú─ârile din jur, schimbarea a fost violent─â ┼či impresionant─â ├«ntr-un prim moment, dar dezam─âgitoare ├«n al doilea. Mineriadele ne-au plasat apoi ├«n con┼čtiin┼úa occidental─â, pentru aproape un deceniu, ├«n primul r├«nd ca un popor barbar. S─â nu uit─âm nici c─â Rom├ónia a fost ┼či ultima ┼úar─â care a cunoscut alternan┼úa la guvernare, abia ├«n 1996, f─âc├«ndu-i pe mul┼úi europeni s─â cread─â c─â s├«ntem ÔÇ×elevul coda┼čÔÇť al clasei.

├Änt├«rzierile acumulate ├«n anii ÔÇÖ90 au f─âcut s─â avem mari emo┼úii ├«n privin┼úa deschiderii negocierilor de aderare la UE. Am prins ultimul tren ├«n decembrie 1999. (Fondatorul acestei reviste, ministru de Externe ├«n acel moment, ┼čtie mult mai bine dec├«t oricine c├«t de greu a fost.) Negocierile propriu-zise au fost ┼či ele foarte lente. A┼ča se face c─â opt ┼ú─âri ex-comuniste au intrat ├«n UE pe 1 mai 2004, ├«n vreme ce noi am mai a┼čteptat, al─âturi de bulgari, doi ani ┼či ┼čapte luni p├«n─â s─â ob┼úinem acest mult r├«vnit statut. Unii cred, poate, c─â de vin─â s├«nt ceilal┼úi europeni.

Eu cred că responsabilitatea ne aparţine nouă. Politic vorbind, vina e aici, înăuntru, nu afară. Ba mai mult, ar trebui să le fim recunoscători acelora dintre străini care ne-au ajutat în acest parcurs.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.