Sentiment şi gîndire (sau cine are dreptate)

6 noiembrie 2013
Sentiment şi gîndire (sau cine are dreptate) png

Tema acestui dosar m-a trimis cu gîndul la personajul lui Marin Preda, care afirma calm şi răspicat „Nu-mi pot comanda sentimentelor.“ Cu alte cuvinte, „acţiunea mea este ghidată de ceea ce simt.“ Cred că aceeaşi afirmaţie se poate aplica în egală măsură şi gîndirii. Pentru că fiecare dintre ele are propriile legi. Pentru că ambele sînt în egală măsură necesare vieţii. Şi pentru că fiecare dintre noi ne raportăm la lume sau la propriul interior fie predominant prin sentiment, fie predominant prin gîndire. Aşa cum o persoană se orientează în viaţă şi alege conform cu simţirea sa, o alta decide şi se mişcă în lume în acord cu ceea ce gîndeşte. Cum, pentru prima, argumentele celeilalte reprezintă o altă limbă, întocmai şi pentru cea de-a doua, ceea ce ţine de spaţiul afectiv rămîne de neînţeles.

Din raţiuni (!) tehnice, am ales să echivalez în acest articol termenul „emoţie“ cu „sentiment“, iar „raţiune“ cu „gîndire“, deşi nici unul dintre aceştia nu constituie sinonime perfecte. În cartea sa Tipuri psihologice, C.G. Jung defineşte atît gîndirea, cît şi simţirea drept funcţii raţionale întemeiate pe judecată (spre deosebire de senzaţie şi intuiţie, care sînt numite „funcţii iraţionale“, deoarece se întemeiază pe percepţie). Sînt funcţii raţionale deoarece ambele atribuie judecăţi. Dar în vreme ce prima judecă prin prisma valorilor afective, cea de-a doua o face prin intermediul faptelor/ideilor. De aici şi parte dintre diferenţele interindividuale (diferenţe complicate, de natură extravertă/introvertă a fiecăruia, precum şi de combinaţia dintre funcţiile de judecată şi cele perceptive). Tocmai aceste diferenţe atrag sumedenie de neînţelegeri care nu rareori ajung la adevărate conflicte între parteneri, soţi, părinţi – copii şi în oricare altă parte unde oamenii trebuie să construiască o relaţie ori o întreprindere împreună. Cu alte cuvinte, oriunde în jurul nostru. Cîteva exemple cred că ar da o imagine mai clară asupra modului în care persoane de bună-credinţă ajung să nu se mai înţeleagă unele cu altele.

S-a întîmplat ca, la un moment dat, să discut cu un coleg despre un subiect oarecare, referitor la fapte concrete, în care mai era implicată o cunoştinţă comună. Printre afirmaţii factuale şi de tip informativ, adaug: „Am încredere în Raluca“ (afirmaţie ce implică o judecată afectivă). Cum colegul meu este o persoană de tip „sentiment“, a auzit doar acea singură propoziţie marcată emoţional (şi aproape nimic altceva), iar răspunsul său a fost, în consecinţă, unul de acelaşi fel: „Şi nu ai încredere în mine.“ Chiar dacă subiectul nu era nici Raluca, nici încrederea, ci banale probleme organizatorice... Inutil să mai adaug că nu am ajuns la nici o concluzie privind tema iniţială. Ba, mai mult, a fost nevoie de ceva timp şi de multă energie şi răbdare să readuc discuţia pe un teren cel puţin neutru.

Cu altă ocazie, vorbesc cu un prieten despre un subiect fierbinte, la zi, care genera o puternică reacţie publică. Eu, cu funcţia „sentiment“ de tip introvert şi mai lipsită de informaţii din punct de vedere al faptelor tehnice, el – cu funcţia „gîndire“ mai dezvoltată şi de departe mai bine informat. Eu vedeam în toată povestea un mod prin care oamenii îşi pot exprima un ideal, o bună ocazie de a investi afectiv în ceva mai presus decît micile interese egoiste de zi cu zi, precum şi nevoia cetăţenilor de a se simţi conectaţi unii cu ceilalţi. El îmi explica frumos, calm şi clar despre ce anume este vorba în proiect, despre implicaţii financiare şi politice. Din fericire, ne ştim de suficient de mult timp, nici unul dintre noi nu era inflamat şi nu încerca să-l convingă neapărat pe celălalt că are dreptate, astfel încît nu ne-am închis telefoanele la jumătatea unei propoziţii şi nici nu am rămas cu resentimente. Dar mă întreb şi azi cît din ce am spus eu a ajuns la el. Din argumentele lui (serioase, de altfel), eu, recunosc, am reţinut tonul şi foarte puţin din conţinut. Dar mi-a făcut plăcere să-l ascult.

Ultimul exemplu, în special, este extrem de sugestiv pentru modul în care discursul generat de funcţia „sentiment“ şi cel pornit din funcţia „gîndire“ pot aluneca unul pe lîngă celălalt, cumva în paralel, fără să se atingă. Iar cînd două discursuri sînt atît de diferite, nu se mai poate pune problema cine are dreptate, pentru că fiecare se referă, de fapt, la cu totul altceva. Fiecare are... dreptatea lui. Putem, eventual, pune problema în termenii „care discurs este mai adaptat pentru un anume tip de situaţie“. Mă întreb, însă: cine stabileşte acest lucru? 

Miruna Ţechera este psihoterapeut.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.