Şeful chefului

16 aprilie 2020
Şeful chefului jpeg

Chefalonia e insula unde se mănîncă toată ziua chefal şi se fac toată noaptea chefuri, cu meniuri concepute de un chef chefliu. Se mai bea cîte-un pahar de chefir, pentru dregere, şi se mai vede cîte-un film de Chefirelli. Chefanoil Petruţ şi Ion Chefinteşteanu discută a(che)fabil despre ultimele chefilmări, la doi paşi de un cheferist care se uită pe chefereastră. La chefarul de la capătul digului se destupă chefiole cu vin şi se ascultă Cheferson Airplane.

Asta în mintea unui însingurat de nevoie, unde singurul chef e al cuvintelor lăsate de capul lor. Dar n-a fost mereu aşa. Au existat probabil în viaţa fiecăruia, pe vremea cînd nu puneam mască umbrei, chefuri năprasnice, chindii vehemente, bairamuri dezlănţuite. La fel, au existat chefuri la care te-ai dus fără chef. Fiindcă altul era rostul tău acolo, nu să te simţi bine.

Cea mai bună metodă de-a nu regreta suspendarea chefului de azi e să-mi aduc aminte cum arăta cheful de ieri. De fapt, de răsalaltăieri, fiindcă au trecut de atunci douăzeci şi cinci de ani. Întîmplarea are loc lîngă Sibiu, într-o cabană care fusese pe vremuri cuibuşorul de nebunii al unui ştab de partid (nu Nicu Ceauşescu, altcineva). La o masă în formă de „U” stau cam cincizeci de inşi faţă în faţă pe toate cele trei laturi. În centrul laturii din mijloc, El. Şeful chefului. Burtos, lucind de transpiraţie, cu pumni cît mingea de handbal. Liderul de sindicat. Plăcut de unii, detestat de alţii, temut de toţi. Omul care merge la restaurant cu primarul şi la curve cu şeful poliţiei. Nucleul de autoritate căruia nu-i ieşi din cuvînt nici la proteste, nici la negocierea contractului colectiv, nici la distracţie.

Cheful şi divertismentul se organizează după planurile şefului. În ce mă priveşte, ca interpret al lectorului străin care e invitatul serii, îi traduc acestuia la ureche tot ce trebuie ştiut. „Să-i zici aşa”, îmi ordonă şeful. „Aici eşti la mine, iar la mine eu comand. Aşa că mănînci ca mine, bei ca mine, te distrezi ca mine. Zi-i.” Stimulat de accesul de curtoazie, mă conformez şi traduc. „Ce have fun? Nici un have fun. Habar n-ai. Distract.” Ultimul cuvînt e azvîrlit în direcţia lectorului. Şeful a decis că habar n-am de engleză şi prin urmare se încumetă pe cont propriu. Lectorul dă nesigur din cap, după care e aşezat aproape cu forţa la masă în dreapta şefului. Eu ocup locul de alături, gata să-i şoptesc la ureche tot ce e nevoie.

Chefurile, nu neapărat sindicale, urcă la un moment dat pe palierul măscărilor, unde se opresc să-şi tragă sufletul. Şi de unde, în general, nu mai pleacă. E inevitabil. Şeful îşi onorează postura şi aici. Cele mai mari scîrboşenii din gura lui ies, însoţite de un rîs care obligă asistenţa la aceeaşi reacţie. Lectorul meu rîde stînjenit şi fără sens, chiar înainte să apuc să-i traduc. Ce se poate traduce, fiindcă uneori ştacheta e prea sus. După cîteva bancuri falofil-falocrate, şeful îl împinge un pic în spate pe lector şi-mi comandă clefăind: „Să-i traduci asta: Ce-i mai mică şi mai mică decît puţa de furnică? Auzi, da’ să rimeze”. (Et que ça rime, după cum îi cere Gerber lui Cruchot, cînd îl sileşte la omagii în vers alexandrin sub ochii celorlalţi jandarmi.) Nu e prima dată că mi se solicită aşa ceva. Aproape că-mi mijeşte o lacrimă în colţul pleoapei cînd îmi aduc aminte cum mă rugase Malvina Urşianu, cu doar cîteva luni mai devreme, să-i traduc unei profesoare din America – et que ça rime – „Măicuţă bătrînă, / Cu brîul de lînă”.

Timpul trece, tăvile şi sticlele se golesc, nodurile cravatelor se dezleagă, limbile la fel. Îndopaţi cu fleici stropite cu mujdei, cartofi, chiftele, şniţele şi tocană, mesenii îşi descoperă acum vocaţia artistică. O fac tot sub comanda şefului, care atacă repertoriul coral, pentru ca licheaua de lector străin (despre care a înflorit între timp, nu se ştie cum, bănuiala că e omul serviciilor din ţări ostile României) să ştie că „acolo este ţara mea / şi neamul meu cel românesc”. Însă Tudor Gheorghe e doar preludiul. Sub bagheta unui şef tot mai asudat şi mai hăituit de năluca patriotismului, corul reunit al sindicatelor intonează cu aplomb şi simţire preacurată „Noi sîntem români” şi „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”. Şeful îmi face semn prin spatele lectorului. Ar vrea să-i traduc cîntecele şi, dacă se poate (asta-i bună, trebuie să se poată), să cînt odată cu ei, dar în engleză. Cînd vede că dau din colţ în colţ, trage concluzia care se impune: şi pe mine m-au plantat tot serviciile.

Asta îl obligă să mă sară la încheierea chefului, cînd sindicaliştii îşi aleg, în ordinea descrescătoare a ierarhiei, cîte o fată din lotul de protocol convocat tot de şef. Îl ia deoparte pe lector, îl prinde pe după umeri şi-l duce spre ieşire. Chiar dacă sînt la cîţiva metri de mine şi cu spatele, aud oferta în toată splendoarea ei:

– Now fuck. Want fuck?

Radu Paraschivescu este scriitor. Cea mai recentă carte a sa este Omul care mută norii, Editura Humanitas, 2019.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.