Sedarea românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
image

Ce e deosebit de șocant la România văzută dinspre Vest? Că a preluat toate relele occidentale fără să se dezbare de securismul autohton. În schimb, țara care n-a emigrat adoră să se legene în visuri induse de dușmanii libertății ei. Scriam recent că sînt alarmante și știrile despre cleptocratizata Românie a refăcutului partid unic PNL-PSD ajutat de sateliți, și modul în care le prelucrează influencer-ii regimului ca să-i anestezieze pe oameni. Din 2019 încoace, mulți români par a sta profund sedați, de vreme ce nu mai consideră că au de ce să iasă în stradă. Îngrijorează nu doar o legislație șchioapă și o Justiție parțial politizată, ci și măiestria politicienilor în a uza și abuza de subterfugiile oferite de sistem spre a-și escamota infamia manipulării poporului și a le da cu tifla puținilor jurnaliști cu adevărat independenți. 

Nu mai puțin, din unghiul meu, de bucureștean care a trăit și muncit multe decenii în Occident, unde s-au reivit de asemenea, pe alocuri, problemele jurnalismului obedient, ale imixtiunii politice în presă și ale cenzurii, promovate în numele „combaterii urii”, ar trebui să stîrnească alerta placiditate cu care Vestul se lasă îmbrobodit de cleptocrații dîmbovițeni. Care, după cum reieșea dintr-un recent documentar al jurnaliștilor de investigație de la Recorder, s-au folosit de legile strîmbe ale defectei democrații românești spre a vîrî presa în buzunarul elitei politice. Au ucis astfel, ieftin, democrația, fără ca responsabilii de la Bruxelles să-și descleșteze maxilarele mușcînd savuros, dar exclusiv, din Ungaria lui Orbán și, la rigoare, din Polonia lui Jaroslaw Kaczynski. 

Ca atare, s-a reușit transformarea fatală a presei din dulău de pază nu atît într-un pudel blajin de salon, cît într-un șarpe veninos intoxicînd sistematic, antidemocratic, mințile românilor. Nu puțini au început fie să-și piardă interesul, fie să creadă că la Palatul Cotroceni, în serviciile secrete și în guvernul condus de un general plagiator, ca și-n armată, lucrurile ar sta, dacă nu perfect, mulțumitor. Sau măcar mediocru. Falsa impresie amintește fatal de soporificul administrat românilor de „președintele pentru liniștea noastră”, în anii ’90, fraieriți să accepte un viitor fără lustrație și, deci, fără curățenie, meritocrație, claritate și incoruptibilitate morală. Un viitor fără viitor. Iar încrengătura mafiotă, politico-mediatică, se arată specialistă în indus hipnoze. 

Altfel e greu de explicat de ce, după ce au forțat prin proteste sistemul securist să dea un pic înapoi în 2019, iar la putere au ajuns reformiști, care chiar au încercat să restructureze Justiția țării măcinate de marea corupție, au acceptat fără revolte de stradă să fie eliminat de la guvernare, ca o măsea stricată, partidul lor, la umbra manevrelor președintelui „Grivco”. Reiese cît de aplicat au învățat atunci șefii partidelor românești că e vital să stăpînești imaginea publică a elitei și instituțiilor din subordine și să administrezi soporifice prin presă. 

România, reeducată astfel, transpune ce a deprins. Pe vremuri, politic activi, românii s-au lăsat anesteziați total de televiziuni și site-uri zise „de știri”, prin produse nu „de presă”, ci farmaceutice, cu efect calmant de ceai de tei, întărit de un pumn de analgezice morfinomimetice și de efectul înfrumusețării politicianului și securistului de la putere. Rodul lor toxic, suplimentar, e ștergerea din memorie a oricărui neajuns, viciu, păcat sau act liberticid ale dregătorilor și ale instituțiilor care-i susțin la butoane, de la partide la SRI și de la Justiția politizată la foștii securiști și presa cumpărată. Pe revizionism istoric se construiește, pînă la urmă, orice dezastru liberticid, orice nou totalitarism și orice viitor genocid. Ceea ce nu înseamnă că ar fi dispărut fără urmă din peisaj naivii care, din interior sau din afară, insistă să-și joace rolul de apărători ai stînei, în care au dat hulpav iama, între miorițe, lupii, devorîndu-le cu tot cu berbecii lor. Doar că și ei devin periodic jertfele manevrelor de maculare și manipulare ale revizioniștilor, fabricînd pe bandă rulantă frică, intimidare, pasivitate și resemnare. 

Aminteam, recent, cum sînt călcați în picioare apărătorii comunității, dacă-și manifestă dubiile firești că lucrurile ar sta bine. Îi supără drafturile spionilor? Sau albirea Securității? Sau putinismul multora? Sînt „conspiraționiști”. Nu, „nu nuanțează suficient”. Sau „nu contextualizează”. Îi enervează că demnitarii plagiază? „Exagerează.” Îi irită pe jurnaliști că, altfel decît Polonia, oficialii români țin secret ce dau Ucrainei? Sînt jurnaliști „de doi lei”. Ori „sînt cretini și dezinformează”. Iar cei ce-i ascultă „n-au habar”, sînt „proști” și „dezinformați”. Doar ei, anesteziștii românilor din mass-media și rețele de socializare sînt „deștepți, informați și nu, nu fac propagandă”.

În reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”. Că nu s-ar întîmpla „nimic”. Că „tot degeaba, totul”. Că orice ai face „te izbești de ziduri inutil”. Că „nu se schimbă niciodată nimic”. Că totul e „abureală, ipocrizie și impostură”. Că „numai proștii se ajung, parvin și escaladează ierarhiile”. Că meritele „nu mai contează”, iar „copiii noștri să facă bine să emigreze cît mai rapid”.

Mai scriam că, muncind de cîteva zeci de ani pe ogorul publicisticii, nu mi-a convenit niciodată să aud acest falsificator laitmotiv fatalist, potrivit căruia oamenii ar fi prea fraieri ca să poată fi informați, lămuriți, deșteptați, orientați și determinați să-și ia viața în mîini și s-o schimbe în bine. Admiteam voluntar că e greu la deal cu boii mici. Că nu poate fi lesnicios să se mute căruța din loc, ca să urce pieptiș dealul abrupt al modernizării, trasă cum e de boii mici ai postcomunismului securist. Dar că un documentar ca al Recorder relevă că se poate. Dar numai dacă nu capotează oamenii care i-ar putea ghida și ajuta pe boi. Și, mai ales, dacă nu adorm, sedați. Ce mi-ar plăcea să audă, distinct, trompetele deșteptătoare... Ce mi-ar plăcea să fie treji.

Petre M. Iancu este blogger și jurnalist la Deutsche Welle. A plecat din România în 1987.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

apa masa shutter1 jpeg
Trebuie sau nu să bei apă în timpul mesei? Ce spun experții despre efectele acestui obicei aparent banal
Cei mai mulți dintre noi bem apă în timpul mesei, însă apelăm la acest obicei deoarece ne este sete. Nu mulți oameni se gândesc la avantajele, sau posibilele dezavantaje, pe care apa consumată în timpul mesei le poate avea.
sinistrati alunecare de teren slatina, 5 martie 2026   video ionelia nuca (3) mp4 thumbnail png
„Ce, noi suntem de containere?!” Revoltă la Slatina: sinistrații refuză ajutorul Primăriei și cer bani de case și materiale de construcții
Familiile din Slatina evacuate din casele supuse riscului de a fi acoperite de pământ din cauza alunecării de teren de pe Dealul Grădiște refuză varianta de a locui în containerele puse la dispoziție de Primăria Slatina. Prima noapte de după evacuare au petrecut-o la rude.
constantin bălăşoiu foto Facebook jpg
Sinucidere şocantă în Argeş. Un consilier local PSD a fost descoperit împuşcat în cap. Mesajul de adio din telefon
Un consilier local PSD în vârstă de 46 de ani a fost descoperit de soţia sa împuşcat în cap, autorităţile stabilind că este vorba despre o sinucidere. Bărbatul şi-a motivat sinuciderea printr-un mesaj lăsat pe telefon.
man 5545037 1920 jpg
Mâncatul pe pilot automat: de ce nu mai simțim când ne-am săturat
Mulți oameni mănâncă în timp ce lucrează, își verifică telefonul sau se uită la televizor, fără să simtă cu adevărat gustul mâncării și fără să își dea seama când s-au săturat. Specialiștii numesc acest obicei „a mânca pe pilot automat” și spun că poate afecta digestia.
Bursa de Valori București Inquam Photos jpg
Scăderi pe linie la Bursă după atacurile asupra Iranului. Analistul Radu Puiu explică dacă economiile românilor sunt în pericol
Intervenția SUA și Israel asupra regimului teocratic din Iran a trimis unde de şoc pe bursele globale. La Bucureşti, scăderile din ultima săptămână au variat între 3 şi 15 procente, în funcție de companie.
accident masina politie foto VoxxTV jpg
Maşină de poliţie, implicată într-un grav accident rutier în Giurgiu. Doi poliţişti au ajuns la spital, iar autospeciala - în şanţ
Doi agenți ai Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu au fost răniți și transportați la spital după ce autospeciala în care se aflau, aflată în misiune și având semnalele acustice și luminoase pornite, a fost acroșată de un autoturism pe DN 5.
Instaurarea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945. În fotografie: Gheorghe Gheorghiu Dej, Petru Groza, Gheorghe Tătărescu, Petre Constantinescu Iaşi, Lucreţiu Pătrăşcanu (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 89/1945)
6 martie, ziua când comuniștii au ajuns la putere în România. A fost instalat guvernul Petru Groza
La 6 martie 1945 a fost instalat guvernul condus de Petru Groza, sub presiunea Uniunii Sovietice. Acceptat de Mihai I al României, noul executiv a marcat începutul preluării puterii de către comuniști în România.
consilier AUR batut captura video Facebook jpg
Un consilier local AUR acuză că a fost bătut crunt de doi colegi de la PSD şi PNL. „Au dat cu ură, să mă omoare. Loveau cu un sadism feroce”
Un consilier local al AUR susține că a fost agresat în timpul unei ședințe de consiliu local din județul Ilfov, acuzând doi colegi, unul de la PSD şi celălalt de la PNL, că l-au lovit „cu un sadism feroce”.
china Adunarea Nationala jpg
China stabilește cea mai scăzută țintă de creștere economică din ultimele decenii, pe fondul încetinirii economiei
China a stabilit o țintă de creștere a produsului intern brut (PIB) de 4,5–5%, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, în timp ce autoritățile încearcă să adapteze economia la un ritm de dezvoltare mai lent și la provocări interne și externe tot mai complexe, scrie The Guardian.