Scurt─â istorie a rezolu╚Ťiilor de Anul Nou

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 ÔÇô 10 ianuarie 2018
Visul unei nopţi de iarnă jpeg

Dac─â nou─â azi ni se pare o mod─â, via cultura american─â, rezolu╚Ťia pentru Anul Nou are, de fapt, ├«n spate o istorie veche.

├Äntr-un articol de pe history.com, semnat de Sarah Pruit, ÔÇ×The History of New YearÔÇÖs ResolutionsÔÇť, se face chiar trimitere la Antichitate. Astfel, se pare c─â babilonienii, ├«n urm─â cu aproximativ patru mii de ani, care au fost ╚Öi primii care organizau s─ârb─âtori ├«n cinstea noului an, au fost inventatorii rezolu╚Ťiilor. Anul Nou ├«ncepea, la ei, nu pe 1 ianuarie, ci la mijlocul lunii martie, c├«nd f─âceau leg─âminte de bun─â purtare c─âtre zeii lor. Se legau, astfel, ├«n cadrul ceremoniilor, s─â-╚Öi pl─âteasc─â datoriile ╚Öi s─â ├«napoieze lucrurile ├«mprumutate.

ÔÇ×Aceste promisiuni ar putea fi considerate a fi precursori ai rezolu╚Ťiilor noastre de azi de Anul Nou. Dac─â babilonienii ├«╚Öi ╚Ťineau cuv├«ntul, dumnezeii lor le-ar fi acordat favoruri pentru anul care urma. Dac─â nu, ar fi c─âzut ├«n dizgra╚Ťie ÔÇô ╚Öi nimeni nu vrea s─â intre ├«n dizgra╚Ťia zeilor.ÔÇť

La fel se ├«nt├«mpla ╚Öi ├«n Roma antic─â, dup─â ce Iulius Caesar a stabilit data de 1 ianuarie ca fiind ├«nceputul noului an. Dorin╚Ťele romanilor se ├«ndreptau c─âtre Ianus, zeul cu dou─â fe╚Ťe, luna ianuarie simboliz├«nd pentru romani portalul dintre vechi ╚Öi nou, iar Ianus fiind zeul care privea ╚Öi ├«n trecut, dar ╚Öi ├«n viitor. Lui i se ofereau ofrande ╚Öi promisiuni de bun─â conduit─â pentru anul care ├«ncepea.

ÔÇ×Pentru primii cre╚Ötini, prima zi a noului an a devenit ocazia tra┬şdi┬ş╚Ťional─â de a se g├«ndi la gre╚Öelile trecutului ╚Öi de a decide ce s─â fac─â s─â le ├«ndrepte ca s─â le s─â fie mai bine ├«n viitor. ├Än 1740, John Wesley, pastor anglican ╚Öi teolog cre╚Ötin, fondatorul metodismului, a creat serviciul de re├«nnoire a leg─âm├«ntului, cel mai frecvent ╚Ťinut ├«n ajunul Anului Nou. De asemenea, cunoscute sub numele de servicii de noapte pentru ceasuri, aceste re├«nnoiri au inclus citiri din Scripturi ╚Öi c├«ntece de imnuri ╚Öi au servit ca o alternativ─â spiritual─â la festivit─â╚Ťile serioase care aveau loc ├«n mod normal pentru a s─ârb─âtori venirea noului an. Acum populare ├«n cadrul bisericilor evanghelice protestante, ├«n special denomina╚Ťiunilor ╚Öi congrega╚Ťiilor afro-americane, serviciile de noapte care se desf─â╚Öoar─â ├«n ajunul Anului Nou s├«nt adesea petrecute ├«n rug─âciune ╚Öi luarea de rezolu╚Ťii pentru anul urm─âtor.ÔÇť

├Än prezent, ÔÇ×├«n ciuda r─âd─âcinilor religioase ale tradi╚Ťiei, rezolu╚Ťiile de Anul Nou s├«nt o practic─â ├«n cea mai mare m─âsur─â secular─â. ├Än loc s─â fac─â promisiuni zeilor, majoritatea oamenilor fac doar rezolu╚Ťii pentru ei ├«n╚Öi╚Öi ╚Öi se concentreaz─â exclusiv asupra auto├«mbun─ât─â╚Ťirii (ceea ce poate explica de ce astfel de rezolu╚Ťii par s─â fie at├«t de greu de urmat).

Conform cercet─ârilor recente, ├«n timp ce 45% din americani spun c─â de obicei fac rezolu╚Ťii de Anul Nou, doar 8% au succes ├«n atingerea obiectivelor.ÔÇť

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.