Scene

Publicat în Dilema Veche nr. 171 din 19 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mitoc─ânia e spa┼úiul ├«n care mi-am petrecut copil─âria ┼či o bun─â parte din tinere┼úe: a fost cu mine ├«nc─â de c├«nd jucam fotbal cu ┼čobolani - sportul predilect al bercenarilor ├«n cre┼čtere. Am ├«ncercat de atunci s─â-mi dau seama cine era mitocanul: eu, care nu aveam unde s─â-mi exercit calit─â┼úile de fotbalist ├«n devenire, sau ┼čobolanul c├«t pisica ce venea s─â se amestece ├«n driblingurile mele... Sim┼úeam de atunci c─â ceva nu e ├«n regul─â cu ce fac: o fi fost s├«ngele care-i picura animalului printre cei doi din┼úi proeminen┼úi, o fi fost bucuria pe care o sim┼úeam c├«nd izbeam ├«n plin, sau mirosul dulceag (─âsta e mirosul ┼čobolanului, dac─â nu ┼čtia┼úi) care st─âp├«nea teritoriul copil─âriei mele? Privind ├«napoi, nu ceaiul cu vag iz de madlen─â ├«mi va rede┼čtepta amintirile, ci acel miros u┼čor de putreziciune v─âratec─â... mitoc─ânia general─â ├«n care am crescut... Din cauza mitoc─âniei postrevolu┼úionare (├«ntrupate atunci, pentru mine, de blugii Pyramide ori Clean), m-am hot─âr├«t s─â devin rocker. Credeam c─â b─âie┼úii cu plete, care ┼čtiau pe de rost versurile tuturor albumelor Zeppelin, s├«nt deosebi┼úi, c─â ies din matricea mitoc─âniei. Am descoperit foarte repede c─â mitoc─ânia s─âl─â┼čluie┼čte ┼či ├«n falansterurile rockiste din Tineretului. De exemplu, n-am ├«n┼úeles de ce, ├«ntr-o superb─â dup─â-amiaz─â de var─â, c├«nd fumam cu Baronelu ┼či cu Contele, a n─âv─âlit peste noi ga┼čca lui Cavou din Universitate, care ne-a snopit ├«n b─âtaie. Doar purtam tricou cu Maiden... ├Än facultate (n-am spus niciodat─â Facult─â, pentru c─â mi se p─ârea o mitoc─ânie) am dat nas cu un alt gen de mitoc─ânie: cea a studentelor de la Litere. Ea este mult mai subtil─â, se prezint─â sub forma diverselor haine cump─ârate din "en-gros Europa" ┼či purtate ├«n timpul unui curs despre Kafka. Curs la care purt─âtoarea de tricou pe care scrie Boys (sau Trendy, Mendy, whatever) va ridica m├«na ginga┼č ┼či va spune c─â sus-numitul Franz este inventatorul postmodernismului. N-am putut niciodat─â s─â-mi st─âp├«nesc repulsia ├«n cazul asocierii hainelor kitschoase cu literatura. La fel de mult m─â enervau studen┼úii de la folclor care sim┼úeau nevoia s─â poarte ii. Am cunoscut un mitocan pe vremea c├«nd scriam la Luceaf─ârul, dup─â facultate. El era un scriitor celebru, cu 489.000 de volume publicate, pe care nu le citise nimeni: eu de-abia scrisesem o povestioar─â ┼či prima mea cronic─â. M-a pov─â┼úuit superior s─â stau flexat p├«n─â pe la 45 de ani, c├«nd o s─â am experien┼ú─â destul─â pentru a scrie proz─â. P├«n─â atunci, aveam liber doar la poezie. Am avut c├«┼úiva ┼čefi mitocani... nu vreau s─â dezvolt. Londra, acum o lun─â: s├«nt ├«n metrou, m─â ├«ndrept spre ora┼č, dinspre aeroport, ├«mpreun─â cu un coleg din Ungaria. Pe scaunele de vizavi se afl─â trei rom├â┬łni: dou─â fete ┼či un h─ândr─âl─âu. El poart─â ochelari de soare, ele - pantofi cu toc, cu model de zebr─â pe d├«n┼čii. R├«d, ┼úip─â, vorbesc tare, apoi ├«ncep s─â ne comenteze pe r├«nd. Aflu despre mine treburi neb─ânuite. Una dintre ele spune c─â ar trebui s─â m─â rad ├«n cap, pentru a combate calvi┼úia incipient─â. Am ascultat-o... Londra, T├«rgul de Carte: ├«nt├«lnire cu un agent literar. Ah, Polirom, spune el. Da... A fost mai ├«nainte o doamn─â de la o editur─â concurent─â care mi-a spus c─â orice mi-ai ar─âta n-are nici o relevan┼ú─â, dat fiind c─â e f─âcut de ea... Z├«mbesc ├«nspre el, oarecum ru┼činat de mitoc─ânia doamnei... e bine, z├«mbe┼čte ┼či el. Z├«mbim am├«ndoi ┼či ne vedem de treab─â. S├«ntem am├«ndoi tineri ┼či ├«ncerc─âm s─â ne facem treaba. Acum dou─â zile, la pia┼ú─â: ├«n dreptul ie┼čirii, un tip f─âr─â un picior a┼čteapt─â pe cineva. Altul ├«l pofte┼čte s─â ias─â ├«naintea lui. Tipul ├«i r─âspunde "Nu, mul┼úumesc". Cel─âlalt se enerveaz─â cumplit: "Ia uite, domnule, eu ├«l las s─â ias─â ├«naintea mea ┼či el face nazuri". Mai are un pic ┼či-l pocne┼čte pentru c─â nu r─âspunde cum se cuvine la marele s─âu gest menit probabil a-l face s─â fie frumos, de┼čtept ┼či nobil ├«n ochii nevestei care-l aprob─â acum, indignat─â. Tipul f─âr─â picior ├«l ├«njur─â. Se dau unul la cel─âlalt: unul n-are un picior, cel─âlalt n-are creier. Am fost mitocan de fiecare dat─â c├«nd am vrut s─â-mi transform vecinii ├«n fani Pink Floyd la 3 diminea┼úa. Am fost mitocan de multe ori c├«nd am "ras" vreun debutant. Am fost de multe ori mitocan cu cei la care ┼úin. Textul ─âsta ar putea continua la nesf├«r┼čit.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.