Scenariul românesc

Arleen IONESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Scenariul românesc jpeg

După anii 2000, România a intrat într-un proces de restructurare a educaţiei şi a cercetării, prin intermediul instituţiilor care asigură cercetarea de excelenţă (CNCSIS, iar începînd cu 2011, CNCS), promovarea calităţii pentru învăţămîntul superior, cercetare, dezvoltare şi inovare (UEFSCDI). Se încearcă atingerea unor standarde asemănătoare celor din statele Uniunii Europene şi SUA, în condiţiile în care cercetătorii sînt de 8-10 ori mai prost plătiţi decît colegii lor europeni şi au resurse de cercetare şi posibilităţi de diseminare a rezultatelor infinit mai puţine. Noţiunea de sabbatical este intraductibilă în limba română, deoarece în această ţară nu se poate obţine decît concediu fără plată pentru aplecarea exclusivă asupra cercetării; universitarii care au obţinut o dată în viaţă o mobilitate pentru cercetare se pot considera printre cei mai norocoşi. 

Domeniul umanist este sugrumat de o nefirească obsesie metrologică prin care umaniştii sînt evaluaţi cu unităţi de măsură aplicabile doar domeniilor exacte. Criteriile de selecţie a revistelor reprezentative pentru domeniul umanist, stabilite de CNCS pentru anul 2012, aflate la momentul actual încă în dezbatere publică, sînt mai restrictive decît cele aplicate în alte state din Uniunea Europeană şi, aşa cum sînt formulate în această fază (sperăm intermediară), induc o discriminare a culturii naţionale. Ca să amintim doar un singur exemplu: revistele pot obţine un punctaj mare doar cu un colectiv de redacţie format din peste 75% străini.  

După tăierea drastică cu 25% a finanţării educaţiei şi cercetării în 2010 din cauza crizei economice (în condiţiile în care acestea erau oricum subfinanţate), la momentul în care cuvîntul de ordine pentru cei care ne evaluează este ISI, cercetătorii din domeniile tehnice (mult mai bine finanţate, datorită impactului cercetării lor  în industrie/economie) au la dispoziţie aproximativ 8000 de reviste de specialitate, în timp ce umaniştii au la dispoziţie de aproximativ patru ori mai puţine şanse, revistele cotate în Arts and Humanities fiind sub 2000 în lume. În ciuda acestei discrepanţe, standardele de calitate sînt aceleaşi pentru toate domeniile.  

Proiectele de finanţare a cercetării la nivel european (la nivel naţional din ce în ce mai puţine şi mai restrictive) sînt destinate cu preponderenţă oricăror altor domenii decît celor umaniste. Prefixoidul prezentului a devenit nano-: domenii precum nano-ştiinţă, nano-medicină, nano-tehnologie sînt cele finanţate la nivel mondial. La sugestia lui Nicholas Royle, ne întrebăm cum am putea să aplicăm prin „nano-gîndire“ (nanothinking, Quilt, 2010) operaţii de ajustare a literaturii, transformînd-o într-o reality literature. Majoritatea proiectelor din domeniul umanist converg către formarea deprinderilor de comunicare, achiziţiei de limbi străine, teoriilor globalizării, în timp ce domeniile studiilor culturale, istoriei intelectuale, filozofiei şi literaturii sînt aproape insesizabile într-un ocean de nano-ştiinţe. 

Arleen Ionescu este profesor la Departamentul de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Ploieşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
„O iubire așa de mare ucide" El, un poet genial, ea, o talentată balerină. Au fost de nedespărțit 42 de ani, au trăit și au murit împreună
Pe 28 mai 2002, o știre cutremura lumea culturală din România și dincolo de granițele ei: Irinel Liciu, una dintre cele mai mari balerine ale Operei Române, s-a sinucis la o zi după ce soțul ei, poetul și academicianul Ștefan Augustin Doinaș, s-a stins din viață.
arme blindate foto MAPN jpg
Reînarmarea poate aduce prosperitate României. Expert: „Cândva am aplicat cu succes asta”
România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.
sanziene solstitiu 7437856 mediafax foto andreea alexandru jpeg
Solstițiul de vară 2025: Ziua în care soarele stă pe cer mai mult ca oricând. Ce nu ai voie să faci, sub nicio formă, dacă ții la norocul tău
Află ce nu trebuie să faci sub nicio formă de Solstițiul de vară 2025, ziua cu cea mai multă lumină din an! Tradiții, superstiții și obiceiuri românești pentru noroc, belșug și protecție energetică.
ChatGPT pe smartphone FOTO Shutterstock jpg
Inteligența artificială și creierul uman: Chatboții inhibă gândirea critică și memorizarea STUDIU
Chatboții dotați cu inteligență artificială pot afecta inteligența utilizatorilor, încetinind dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a limbajului, arată un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), citat de The Telegraph.
Zodii protejate de Univers pe 12 martie, foto Shutterstock jpg
Zodia ce va începe o nouă viață după Solstițiul de vară. Problemele se sfârșesc, vine o nouă etapă mult mai bună. După o perioadă de ghinion, norocul se revarsă asupra ei
Solstițiul de vară din 20 iunie 2025 aduce o schimbare energetică majoră, cu efecte profunde asupra tuturor zodiilor.
Calatorie cu trenul Sursa Freepik jpg
Capitalele europene unde românii pot călători ușor cu trenul. Cât costă excursiile din București
O excursie cu trenul adaugă câteva ore în plus petrecute pe drum programului de vacanță, dar se poate dovedi o alegere atractivă. Locuri în mai multe trenuri de noapte sunt puse la dispoziție celor care vor să călătorească într-un mod mai confortabil spre capitalele apropiate României.
Expunerea la soare poate avea efecte negative asupra părului  Foto Freepik com jpg
Sfaturi esențiale pentru îngrijirea părului vara. De câte ori trebuie spălat într-o săptămână
Soarele, căldura, apa sărată a mării, clorul din piscină și transpirația excesivă pot afecta în mod vizibil sănătatea părului. Specialiștii în îngrijire oferă câteva sfaturi utile pentru cei care vor să îl protejeze.
Banner Stela Enache
Secretul siluetei de viespe al Stelei Enache. Regula după care se ghidează: „Nu țin o dietă anume” La ce aliment a renunțat de 40 de ani
Stela Enache, artista care a devenit emblematică pentru generații datorită hitului „Ani de liceu”, continuă să impresioneze nu doar prin talent, ci și prin silueta impecabilă pe care o păstrează la 75 de ani.
noua casa prima casa credit ipotecar
Cât trebuie să câștigi ca să iei un credit ipotecar în 2025. Apartamentele, tot mai greu de achiziționat
În 2025, achiziția unui apartament cu două camere într-un oraș mare presupune mai mult decât un salariu peste medie. Este nevoie de venituri stabile, de capacitatea de a susține o rată lunară pe termen lung și de încadrarea în limita legală de îndatorare: 40% din venitul net în lei.