Scandalul desenelor animate porno

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul trecut pe vremea aceasta, opinia publică românească dădea în clocot, pornind de la ceea ce s-a numit „scandalul desenelor animate porno“. Era vorba de un serial de animaţie, difuzat pe Minimax, constînd în ecranizări ale unor (vorba titlului) Poveşti populare maghiare. Incriminat era faptul că, în două episoade distincte, fuseseră înfăţişate scene prea libertine pentru publicul românesc... sau, mai bine zis, pentru ceea ce cred românii adulţi că li se poate difuza copiilor. Într-una dintre poveşti, Prinţesa şi porcarul, se întîmpla ca o fată de împărat să îşi dorească într-atît purceluşii dansatori ai unui păstor, încît să accepte trocul propus de acesta: anume să îşi ridice rochia tot mai mult, în schimbul fiecăruia dintre cei trei godaci... şi a ocarinei din care le cînta. În alt episod, o ţărăncuţă, înrudită (pe linia lui Propp) cu Fata ţăranului cea isteaţă a lui Ispirescu, defila în faţa regelui goală de la brîu în jos şi călărind o capră, ca rezolvare ingenioasă a uneia dintre probele acestuia (de a veni la palat nici călare, nici pe jos; nici îmbrăcată, nici dezbrăcată). Atît porcarul şi prinţesa din cel dintîi episod, cît şi ţăranca şi regele din celălalt se îndrăgosteau reciproc şi se căsătoreau fericit aşa, ca-n basme... În afară de înfruntarea spiritelor, la unirea celor două perechi – se înţelege – vor fi contribuit şi acele momente de seducţie nudă care i-au scandalizat pe adulţii valahi! Aceasta deşi reprezentarea lor în animaţie era într-atît de stilizată, de transfigurată grafic, încît nu avea cum să-i bruscheze pe copiii de orice naţie. Dimpotrivă: păreau făcute special pentru a înfăţişa tainele erosului într-o manieră deopotrivă firească şi fermecătoare.

Din partea CNA-ului, canalul Minimax n-a putut încasa mai mult decît o simplă atenţionare pentru difuzarea acestor adorabile desene. Cine s-a uitat, cu sau fără propriii copii alături, la această serie de animaţie 2D cu linii naive şi culori vioaie, abundînd în grafisme folclorice, cine a ascultat blînda şi sfătoasa voce din off a povestitorului n-ar fi băgat de seamă că Minimax-ul, reputat ca televiziunea copiilor cuminţi, propagă pornografie…

A trebuit să vină sesizarea, vecină cu pîra, din partea prezentatorilor TV Răzvan şi Dani (multi-sancţionaţi, la rîndul lor, pentru abundenţa de aluzii promiscue şi libidinoase din propriul program, transmis dimineaţa), ca astfel, dintr-odată, pe nevinovatele basme din vecini să cadă oprobriul părinţilor! O zi-două de vîlvă online… şi verdictul de vinovăţie era gata ştampilat: pentru tagma supervigilentă a părinţilor forumişti, realizatorii maghiari şi broadcasterii români căzuseră în oala mai largă a „vulgarităţii şi violenţei din desenele de azi“! Cei mai alarmişti dintre ei întrezăreau chiar comploturi iredentiste… Puţini dintre Catonii de ocazie văzuseră cu ochii lor secvenţele incriminate. Nici nu mai conta: tabuul era gata impus.

Argumentele unor „vigilenţi haioşi“

De notat e că mare parte dintre comentarii erau făcute în stil băşcălios, cel puţin vulgar. Înşişi Răzvan şi Dani păreau să nu fi pornit acest scandal mediatic cu alt scop decît oportunitatea de a se hăhăi la cameră, interpretînd lubric, cu apropouri şi grimase, poveştile în cauză!… Argumentul era mai mult decît convenabil: om fi noi obsedaţi sexual, dar ne-am asumat rolul; în schimb, de la o televiziune pentru copii, parcă aveam alte pretenţii, nu!? Ca urmare, sub pretextul grijii faţă de copii, o droaie de alţi „vigilenţi haioşi“ de prin radiouri şi televiziuni, de pe bloguri şi forumuri, au plusat care mai de care, în isonul acuzatorilor matinali. „Auzi colo: ridică fustiţa, să-ţi dau godacu’... Hi-hi-hi!“ „Ai văzut, dom’le, ce-i învaţă televizoru’ pe copiii de azi!? De-aia sînt aşa precoce! Ha-ha-ha...“

Şi tot aşa, din hi-hi-hi în ha-ha-ha, exegeţii de ocazie ai basmelor ecranizate s-au pornit să fluture steagul pudorii, pentru a-şi deşărta fiecare mai dihai obsesiile. Iar frumuseţea e, tocmai, că nici nu pot fi contrazişi! Chiar aşa grosolane, caricaturale şi lesne psihanalizabile, interpretările lor fantasmatice sînt – zău aşa! – foarte valabile... La fel de valabile ca toate interpretările deşuchiate şi prelucrările aluzive aflate de către fiecare dintre noi, la vîrste mai mult sau mai puţin adulte: despre Scufiţa Roşie şi relaţia ei cu lupul („vaaai, bunicuţo, ce organe mari ai…“), despre Albă-ca-Zăpada şi convieţuirea ei secretă cu piticii (care pitici – se ştie – ho-ho-ho…), despre Barbă-Albastră (personaj devenit deja simbol al priapismului)… Care dintre noi n-a auzit bancul cu poanta finală „Spune-mi o minciună, Pinocchio“? Ei bine, da: majoritatea basmelor pot fi interpretate şi „fără perdea“. Mai ales cele străvechi, din folclorul popoarelor. La rîndu-le, basmele româneşti abundă de iele care se duc la păstori, dansîndu-le goale sub nas, ori de voinici curajoşi care străpung porţile ferecate ale greu accesibilelor iubite (nemaipunîndu-l la socoteală pe Creangă cu a sa antiburgheză şi anticlericală Poveste). Interpretarea „sexy“ a basmelor e deopotrivă corectă, stă în picioare aidoma celei moraliste, dăscălitoare, care ne este revelată cu întîietate cînd sîntem mici. Basmele sînt magice şi prin aceea că ne inoculează, discret şi cu efect întîrziat, elemente clare de educaţie sexuală.

Ne e greu să vorbim cu copiii noştri puberi şi preadolescenţi despre evenimentele din viaţa lor intimă? Puţini dintre noi ştim însă că discuţia e deja iniţiată, de cînd le-am povestit despre Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana.

În acest sens, prinţesa şi porcarul de peste graniţă sînt aliaţi ideali pentru părinţii care-şi pregătesc temele din vreme. Trocul în trei trepte al celor trei purcei, cele trei steluţe plasate pe sînii şi pubisul fetei, abilitarea eroului umil şi cucerirea, la final, „a fetei şi a împărăţiei“, acestea şi altele le vorbesc copiilor, la modul aluziv şi alegoric (deşi nu lipsit de detalii), despre relaţia femeie-bărbat şi despre marea taină a iubirii, în care sîntem de fiecare dată pretendent şi redută de cucerit.

Ce semnificaţie are paloşul unui voinic în vremea focoaselor nucleare?! Ce noimă are iatacul prinţesei în epoca mall-urilor? Aceste simboluri, desuete încă din vremea fraţilor Grimm, sînt vehicule arhetipale; sînt obiecte manevrate de fiinţa noastră intimă în marele Matrix colectiv, la care avem acces în momente privilegiate (iar în copilărie mai tot timpul)…

Psihanaliştii şi teoreticienii literaturii văd în basme un adevărat tezaur naţional: e ca şi cum ai aşeza pe canapea neamuri şi seminţii întregi. Concluzia e mereu aceeaşi şi e optimistă: priviţi statistic şi istoric, sîntem sănătoşi, potenţi şi fericiţi. Ce dacă, pe termeni scurt, românii pot apărea psihotici social, mînaţi de frustrări inavuabile? E doar un episod dintr-un mai lung serial...

 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.