Saschiz şi Viişoara: Internet şi aspiraţii
Saschiz, din judeţul Mureş, nu departe de Sighişoara, are acum în jur de 2000 de locuitori " ne spune primarul Ovidiu Şoaită, de profesie silvicultor, aflat la al doilea mandat. Înainte de 1989 au mai fost încă 1000 de saşi, care au plecat în Germania. Ei erau meseriaşii localităţii, îţi reparau orice, numai avion să nu fi fost " spune primarul… Populaţia actuală e alcătuită din români şi romi, greu de estimat (în jur de 60%) pentru că aceştia din urmă preferă să se declare tot români. Saşi au mai rămas vreo 60. Majoritatea oamenilor lucrează pe la întreprinderile din Sighişoara sau îşi încearcă norocul în agricultură şi creşterea animalelor (în special oi). Pămînturile din zonă sînt foarte bune: există doi mari cultivatori de teren, fiecare avînd minimum 50 ha. Şi o fată de 20 de ani, din Germania, care cultivă 200 ha de teren. A venit cu utilaje performante de acolo şi îi merge bine. De altfel, în Saschiz sînt cam 30 de tractoare. Nivelul populaţiei nu e scăzut, standardul de viaţă a crescut " spune primarul. Teoria lui e că peste tot unde populaţia a fost majoritar săsească, cei care au convieţuit în jurul saşilor au luat tot ce-i mai bun de la ei. Cetatea din Saschiz tot lor li se datorează. Legenda spune că la construirea Bisericii evanghelice şi a cetăţii datînd din secolul al XIV-lea au contribuit şapte comunităţi din jur şi că nimeni nu putea să treacă prin Saschiz pînă nu ducea un car cu piatră la cetate. Florentina Călugăr, manager RECL (Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale) adaugă că, în timpul năvălirilor turceşti sau tătare, numai cei care contribuiseră la construirea cetăţii aveau voie să se adăpostească în ea. Măsurile drastice şi-au avut şi ele rolul lor: azi, Saschiz este singura localitate din mediul rural de pe drumul european E60 cuprinsă în patrimoniul UNESCO: cu situl arhitectural ce cuprinde ansamblul Bisericii evanghelice, atestată documentar de la 1309. Pe lîngă biserică şi cetate, există şi multe case cu arhitectură specifică. Noroc cu Fundaţia Eminescu care s-a mai ocupat de întreţinerea faţadelor. Altfel, Primăria e prinsă între ciocan şi nicovală: trebuie respectată cromatica de acum 100 de ani, albastru, maro închis, bej, verde, cu medalioanele de pe casă, unde e pus anul, coroana din spice de grîu… Dar pentru că Primăria nu reuşeşte să obţină finanţări pentru renovarea lor, localnicii le aranjează cum vor ei… Şansa Saschizului rămîne turismul; primarul consideră că are tot ce e important: obiective istorice, cadru natural. De aceea trebuie să ajungă un punct turistic, cu 50-100 de case de oaspeţi şi 150-200 de locuri de cazare. Pînă una-alta, în afară de cîteva asemenea case, există Hanul Cetăţii şi o singură pensiune, construită cu fonduri SAPARD: Pensiunea Violeta. Sigur că, faţă de alte localităţi, Saschizul are deja un avantaj: e cunoscut datorită gemului de rubarbă şi a fundaţiei ADEPT care a pus pe picioare producerea lui. Dar, în opinia primarului, deşi există brandul, producătorii locali mai trebuie să crească oferta, pentru că deja există cerere… Internetul şi dotările pe care proiectul "Economia bazată pe Cunoaştere" le-au adus aici sînt, evident, utile în acest sens: "Prin PAPI am făcut o mulţime de campanii de informare pe programele de dezvoltare, unde aveau acces şi privaţii. I-am chemat şi pe cei de la SAPARD, şi de la Direcţia agricolă. Este ceva normal, nu extraordinar să avem Internet în sat. Aşa trebuie să fie. Un om bogat e un om informat" " consideră primarul. Povestea centrului PAPI din Saschiz e simplă: se leagă de dorinţa sătenilor de a avea Internet. Pînă să aplice pentru proiectul acesta, tot făcuseră cerere la Romtelecom să le pună, dar degeaba. Odată ce Romtelecom-ul a fost obligat să vină în zonă, prin proiectul finanţat de MCSI, s-a conformat imediat… Florentina Călugăr deapănă povestea proiectului: "Proiectul pentru EBC l-a făcut domnul primar. Rostul era să obţinem nişte instrumente cu care să atragem fonduri nerambursabile şi să informatizăm " să aducem tot ce înseamnă tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor şi în mediul rural. Pînă atunci existau nişte calculatoare în Primărie care aveau o conexiune foarte greoaie. Şi acum sînt aceleaşi calculatoare, dar îmbunătăţite. PAPI e dotat cu şase calculatoare. Biblioteca are computere cu fibră optică, Şcoala generală " zece şi unul " Starea civilă". Localnicii sînt instruiţi cum să se ocupe de computere: "La PAPI, organizăm cursuri pentru diferite categorii sociale. Vin şi pensionari, şi agenţi economici. Avem o doamnă foarte simpatică, care are ambele fiice plecate în străinătate şi a învăţat cum să vorbească cu ele" (Florentina Călugăr). Şi la ce sînt bune acestea: "Am creat şi o bază de date pentru fonduri europene. Am aplicat pentru o finanţare prin Global Libraries, fundaţie finanţată de Bill Gates şi soţia lui, şi am reuşit să o obţinem: a constat într-un program pentru gestiunea electronică a bibliotecii. Pe site-ul povestisaschizene.ro, creat tot de noi, postăm istorii primite de la oameni din comunitate. Ziarul local pe care-l facem la Primărie, Vatra saschizeană, apare lunar. Postăm şi hotărîrile de consiliu pe site-ul Primăriei, ceva ce pînă atunci nu exista şi de care era nevoie. Am depus un proiect pentru revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale, care prevede şi înfiinţarea unui muzeu viu: meşterii să facă obiecte în faţa turiştilor, turiştii să le poată achiziţiona pe loc…". În Saschiz, computerele par să fie firesc folosite de o comunitate unită şi novatoare, care deja s-a făcut cunoscută. AGRICULTURĂ LA STANDARDE EUROPENE Viişoara, din judeţul Cluj, este o comună foarte apropiată de Cîmpia Turzii. Cum păşeşti în localitate, te miră florile de peste tot, atipice în mediul rural românesc. Primarul Ioan Roman e conştient de realizările unora dintre locuitorii comunei, la care " spune el " aceştia au ajuns cu eforturi supranaturale. Căci Viişoara e unul dintre puţinele locuri în care oamenii chiar fac agricultură, pe picior mare, fără să se mai plîngă atît de lipsa ei de rentabilitate: "O comună mare, 6000 de suflete, 65% români, 24% maghiari, 11% ţigani. Suprafaţa agricolă a comunei e de 6115 ha. Pînă la Revoluţie, majoritatea populaţiei lucra la Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii. Oamenii au avut în apropiere materia primă, fiind aproape de rîul Arieş " combinat, fabrica de cărămidă " aşa că şi-au construit case frumoase, ca la oraş. Ca atare, şi pretenţiile lor sînt mai mari: atît de la autorităţi, cît şi de la ei înşişi. După Revoluţie s-a schimbat mentalitatea unora dintre ei. Cei care au pămînturi în zona Luncii Arieşului se ocupă de ele şi o fac foarte bine, cu venituri frumoase. Sînt familii care din agricultură cîştigă miliarde şi merg în concediu în Croaţia. Oamenii care ies primii cu cartofii timpurii la sfîrşitul lui mai recoltează cam 20-25 de tone la ha şi după aceea plantează imediat varză de toamnă. Au relaţii cu firme din Olanda şi Ungaria, de unde aduc sămînţă certificată, de valoare foarte mare. 200 de tractoare sînt la nivelul comunei. Plus cîte două-trei maşini în curţi. Sînt alţii care se ocupă cu zootehnia. Doi tineri au accesat fonduri europene şi au construit o eurofermă cu 20 de vaci. Avem două ferme mari cu 130-150 de vaci care dau 2000-2500 litri de lapte zilnic. Le merge pentru că fac un efort supraomenesc: povestea unul dintre ei cum a stat toate nopţile la udat cînd a fost secetă…" Nu toţi locuitorii comunei sînt aşa; alţii nu-şi dau seama că, în ziua de azi, "statul nu-ţi mai bagă-n straiţă" " adaugă primarul. În privinţa PAPI-ului local, dl Roman vede în el mai curînd componenta socială: sînt copii care nu au posibilitatea să-şi ia computere şi să-şi pună Internet acasă, aşa că vin la Centru. Chiar dacă mai mult stau pe Conquiztador sau pe Messenger, mai folosesc calculatoarele şi pentru referatele şcolare sau pentru a obţine burse. Iuliana Fejer, manager RECL " completată de Silvestru Poponeţ, administrator IT" ne vorbeşte şi de alte programe instituite de ei: "Am avut două cursuri de calculatoare, dintre care unul gratuit, la care au venit 20 de persoane. Avem un proiect FAR (Femeia Antreprenor Rural) cu două module " unul de antreprenoriat şi altul de utilizare a calculatorului. Au venit multe femei să se intereseze. Au zis că pe Messenger ştiu să povestească, dar altceva nu ştiu să facă… Altfel, mai vin oamenii să se intereseze de-ale lor, dar nu foarte mulţi, fiindcă sînt ocupaţi, şi mulţi accesează Internetul de acasă. O familie a venit să afle cum e cu apicultura, că vor să se dezvolte în domeniu şi să acceseze nişte fonduri pentru asta. APIA (Agenţia de Plăţi pentru Investiţii în Agricultură) le-a arătat oamenilor hărţile cu terenurile şi culturile lor. Pentru acordarea subvenţiilor: se vede dacă s-a pus cultura, cît de mare e terenul. Agenţia de plăţi are sediul numai la Turda, şi toţi bătrîneii au venit aici să-şi vadă terenurile. Au mai fost oameni să povestească cu cei plecaţi în Spania. Acum vin, dar mai puţini. Cam au calculatoare, sau se mai duc pe la vecini". Copiii trebuie să vină la PAPI curaţi şi frumos îmbrăcaţi, altfel sînt trimişi acasă. De altfel, tot în centrul PAPI din Viişoara se ţin, din cînd în cînd, şi nunţi. Firesc, printre monitoare. Ritualuri vechi şi noi coexistă paşnic.
