Săraci dar rentabili

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă în presa scrisă s-ar pune, ca la televiziune, "buline" de avertisment - şi nu pentru "scene de sexualitate şi violenţă", ci pentru enervări, indignări, amărăciuni, supărări -, atunci acest dosar tematic ar trebui să aibă un asemenea semn grafic. Textele adunate în aceste pagini nu pornesc, în primul rînd, de la vreo dilemă, ci de la o constatare tristă: sistemul universitar românesc este în criză. În ciuda reformelor (cîte şi cum s-au făcut), în ciuda alinierii la standardele impuse de "procesul Bologna", problema-cheie rămîne aceeaşi: modul de finanţare. "Ţara e săracă", ni se spune de ani întregi, aşa că "nu sînt suficienţi bani pentru finanţarea educaţiei, culturii, sănătăţii". Şi totuşi... De-abia de aici încolo începe dilema: cum să facem, cu nevoile şi neamul nostru, să dezvoltăm sistemul universitar, căci numai prin specialiştii pe care îi furnizează universităţile putem spera, mîine, la o societate evoluată, în pas cu lumea, la o societate care să şteargă urmele subdezvoltării şi să se înscrie în circuitul internaţional al valorilor? Dacă Statul, prin demnitarii săi, acceptă că nu poate aloca învăţămîntului universitar toţi banii de care acesta are nevoie, prin ce formule putem atrage fondurile care să acopere necesităţile? Cum putem cheltui banii mai eficient? Sărăcia a creat, în anii tranziţiei, un fel de complex obsesiv: "să ne încadrăm în buget", să facem economii, căci dacă "intrăm în depăşire" vom avea probleme. Aşa că, mai nou, prin şedinţele senatelor universitare se numără steagurile: facultatea cutare s-a încadrat în buget, ba chiar a adus nişte venituri extrabugetare din proiecte de cercetare aplicată, deci e rentabilă; în schimb, facultatea cutare e nerentabilă, are deficit, i s-au alocat trei lei şi zice că-i trebuie patru. Măsuri propuse: rentabilizarea! Îndemnul sună gospodăreşte şi aparent grijuliu faţă de banul public, dar pune o problemă: cît loc mai e pentru performanţă (iar în universitate şi cercetare performanţa cu cheltuială se ţine!) dacă ne chinuim s-o încadrăm, meschin, în "sumele alocate" de minister? Cum poţi - de exemplu - să faci rentabilă (sau măcar "eficientă") o secţie de limba latină? Poate doar prin desfiinţare (asumîndu-ţi astfel situaţiunea cam jenantă ca o cultură de origine latină să nu mai aibă, peste ani, nici un specialist în acest domeniu). Cum poţi sili să se încadreze într-un buget strîmtorat şi calculat după numărul de studenţi secţii/domenii care pregătesc, prin definiţie, cîţiva specialişti de vîrf (de la fizica teoretică la matematicile superioare şi de la arheologie la nu ştiu ce sub-ramură a geneticii) a căror "rentabilitate" se va vedea mîine, prin progresul ştiinţelor şi prin civilizarea naţiei? Ceva e putred în sistemul universitar românesc. Ne-am obişnuit cu ideea că "nu sînt bani", pe care o luăm ca pe o fatalitate, cîrpind cerul cu stele şi facultăţile cu "rentabilizare". În loc să căutăm soluţii de perspectivă, ne chinuim, după logica oricărui contabil acrit pe un post "la stat", să ne încadrăm în "ce ni se dă". Colac peste pupăză, pe această logică a picat bruma de capitalism pe care tot bugetaru’ o învaţă de la televizor, aflînd că rentabilitatea "e un lucru foarte mare". Cheltuitori de bani daţi cu ţîrîita şi orgolioşi nevoie-mare în a "rentabiliza" sărăcia, ne facem că producem specialişti care vor asigura progresul ştiinţelor şi civilizaţiei româneşti de mîine. (M.V.)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: