╚śansa egal─â se nume╚Öte noroc

Publicat în Dilema Veche nr. 310 din 21-27 ianuarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La momentul ├«n care am fost ├«ntrebat dac─â pot scrie despre inegalitatea de ┼čanse, prima replic─â venit─â a fost ÔÇ×vast program...ÔÇť. Apoi mi-am spus c─â mai am timp, c─â trebuie s─â evit capcana de tip ÔÇ×Dumnezeu nu ne-a f─âcut la fel...ÔÇť, am dat c├«teva telefoane, am purtat ni┼čte dialoguri ┼či am decis c─â da, pot ├«ncepe.

Printr-o coinciden┼ú─â, ├«n momentul ├«n care m-am a┼čezat ├«n fa┼úa computerului, mi-a atras aten┼úia tonul ridicat al unei femei dintr-un sat gorjean, Ureche┼čti, intervievat─â de reporterii unei televiziuni de ┼čtiri. Comasarea ┼čcolilor, decis─â pe motiv de necesitate a reducerii cheltuielilor, ├«i va pune copilul pe drumuri. Evident, nu doar pe al ei. ┼×coala din Ureche┼čti va fi ├«nchis─â ┼či copiii vor merge la ┼čcoala din Dr─âgu┼úe┼čti. Nu ┼čtiu unde s├«nt cele dou─â sate, a┼ča c─â m-a ajutat Google Earth. Cu g├«ndul la distan┼úele m─âsurate ├«n ore bune de drum dintre satele Apusenilor, pe care le cunosc mai bine, m-am lini┼čtit totu┼či v─âz├«nd c─â distan┼úa dintre Ureche┼čti ┼či Dr─âgu┼úe┼čti este de doar ┼čapte kilometri. Dar dac─â nu exist─â microbuz? Sau se va pune unul la dispozi┼úie? Este ├«ns─â cert c─â cei ┼čapte kilometri au cu totul alt─â relevan┼ú─â pentru elevul din Bucure┼čti, de exemplu.

┼×i dac─â tot am adus vorba despre Bucure┼čti, reportajul nu a f─âcut dec├«t s─â-mi confirme juste┼úea unghiului de abordare a chestiunii. Pentru a nu transforma articolul ├«n suport al considera┼úiilor (┼či frustr─ârilor) personale, prefer s─â redau opiniile culese. Este interesant c─â orgoliul pare s─â echilibreze ┼čansele, printr-un soi de revolt─â ar┼ú─âgoas─â ┼či confuzie deliberat asumat─â. Ave┼úi aceea┼či san┼č─â? ÔÇô ├«ntreb. Desigur, spun la unison o student─â ├«n Bucure┼čti, plecat─â din Deva, dar ┼či mama unei (sper) viitoare studente la Bucure┼čti, actualmente elev─â ├«n Hunedoara. Oare? ÔÇô insist. ├Äntrebarea mea a fost socotit─â o invita┼úie la evaluarea capacit─â┼úilor intelectuale, iar r─âspunsurile s├«nt sus┼úinute de o logic─â elementar─â. Provincialii nu se simt inferiori celor din Bucure┼čti, iar cei din sate sau ora┼če mici nu ezit─â ├«n a-┼či m─âsura inteligen┼úa cu cei din ora┼čele mari, s─â spunem Cluj, Timi┼čoara sau Ia┼či.

Totul se schimbă însă, dacă intrăm în registrul strict material.

Pentru ce facultate se preg─âte┼čte eleva din Hunedoara? Arhitectur─â. Are nevoie de preg─âtire? Are. De c├«te ori pe lun─â? De dou─â ori, din acest semestru. Nu discut c├«t ia profesorul ÔÇô ar face-o ┼či aici, ┼či acolo. Dar drumurile cost─â 400 de lei (noi), hotelul ├«nc─â 300, mai trebuie ┼či m├«ncare, una-alta, nici nu le mai punem la socoteal─â. Se adaug─â ├«ns─â oboseala unui drum de cel pu┼úin ┼čase ore, cu ma┼čina, sau nou─â ore, cu trenul, pentru o fat─â care anul ─âsta are ┼či bacalaureat. Nu mai e chiar at├«t de simplu. Interlocutoarea mea are destui bani, dar pentru o mare parte a p─ârin┼úilor din provincie, o facultate ca arhitectura, care cere aproape obligatoriu preg─âtire ├«nainte de admitere, este prohibitiv─â. Situa┼úia poate s─â par─â u┼čor extrem─â, dar taxele pentru c─âmin, cantin─â (sau blamatul fast-food), transport ├«n comun, tren pentru venit ┼či plecat de acas─â, ├«n actualul context economic, reprezint─â o realitate pe care orice p─ârinte o ia ├«n calcul ┼či socote┼čte anii de facultate ai fiului/fiicei folosind vechile ini┼úiale milit─âroase AMR ÔÇô au mai r─âmas... Aia mare a terminat, mai am doi ani cu cea mic─â ┼či gata, ├«mi spunea un cunoscut, bucuros c─â nu mai are mult ┼či scap─â de cheltuieli, aparent insensibil c─â anii trec din via┼úa lui.

Sigur, solu┼úia exist─â ┼či pentru cei din ora┼če mici. Se poate renun┼úa la facultatea cu ┼čtaif ┼či se alege o sec┼úie IDD sau cursuri universitare de zi ├«n facultatea privat─â din urbea de domiciliu, se ia cumva o diplom─â ┼či apoi se urm─âre┼čte integrarea ├«n sistem. Preg─âtirea a fost ├«ns─â mediocr─â, iar performan┼úa institu┼úiei sau a firmei care a angajat absolventul poate avea de suferit, comparativ cu a uneia dintr-un ora┼č mai mare. Iar de aici este deja o alt─â discu┼úie, cu trimitere spre ┼čansele de prosperitate ┼či realizare profesional─â dintre Deva ┼či Bucure┼čti, de exemplu.

Poate fi mai complicat ┼či mai costisitor dac─â studentul vine de la ┼úar─â. Risc s─â fiu sarcastic ÔÇô e bine totu┼či c─â pia┼úa nu r─âspunde cererii sau, la rigoare, nu ├«ncearc─â s─â echilibreze inechit─â┼úile prin facult─â┼úi ├«nfiin┼úate la Ureche┼čti, s─â spunem.

Inegalitate de ┼čanse? Binen┼úeles c─â da, a izbucnit un universitar de la o facultate bine cotat─â, dar dintr-un ora┼č mediu. Nu avem resursele care exist─â doar ├«n c├«teva centre importante. Ca s─â m─â documentez, trebuie s─â merg la Bucure┼čti sau la Cluj. Timp, bani cheltui┼úi, disconfort psihic, de care scap─â ├«n mare m─âsur─â colegul meu stabilit acolo. Nu s├«nt la fel de multe bursele de studii, nu exist─â o la fel de mare tangen┼ú─â, v─âzut─â ca oportunitate de colaborare, cu institu┼úii similare occidentale. Se poate compensa, dar cere efort, bani. ┼×i nici ┼čansa nu ar trebui eliminat─â, poate cu numele schimbat ├«n noroc.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.