Sandale

Lavinia BRANIŞTE
Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Sandale jpeg

Îmi luasem o pereche de sandale dintr-un Decathlon din Spania, pe vremea cînd magazinul nu exista la noi. Am aşteptat cu nerăbdare mica escapadă, printre articole sportive, m-am uitat pe net şi mi-am făcut din timp listă cu ce mi-ar plăcea să-mi iau; nu ţin minte să-mi mai fi luat şi altceva în afară de aceste sandale şi nici măcar nu mai ştiu dacă erau pe listă, cert e că m-am bucurat de ele enorm. Ţin minte că au costat 7 euro şi că a fost o adevărată aventură să ajung la complexul comercial din suburbii. M-a dus cu maşina un prieten al unor cunoscuţi, m-a lăsat într-o staţie de autobuz, m-am rătăcit cu autobuzul, m-am întors de unde am plecat, apoi am luat-o pe jos, prin soare şi pămînt galben, pînă am ajuns, în sfîrşit, pe acel minunat tărîm de răcoare şi miros de cauciuc. Au fost cele mai comode sandale pe care le-am avut în viaţa mea. Şi sănătoase.

Aici e vorba, de fapt, de povestea despărţirii mele de aceste sandale, cred că cea mai absurdă despărţire de un obiect, care mi s-a întîmplat. Eram în Bucureşti şi eram săracă şi-mi căutam un adăpost cu chirie. (Am pus la trecut doar pentru concordanţa timpurilor.) Mi-a recomandat o colegă să mă mut într-o cameră ocupată pînă atunci de sora ei, într-un apartament pe care-l împărţea cu un cuplu. Mi-a zis de la început că ar fi o mică problemă, au un cîine, dar e pui şi, oricum, nu-l mai ţin mult, o să-l ducă în curînd la cineva la curte. Cînd m-am dus să văd apartamentul, cuplul tocmai ieşise la plimbare cu căţelul. Cînd am venit cu valizele şi am deschis uşa, primul care m-a întîmpinat a fost căţelul, cu o labă pe umărul meu stîng şi una pe umărul drept. Şi era doar pui. Adică nu-i crescuseră bine dinţii şi încă mai rodea.

Nu m-a deranjat, într-o primă fază, coabitarea cu animalul; era un motiv bun să ţin închisă uşa camerei. Dacă mai scăpa înăuntru, se ducea direct în pat şi era mare cît tot patul. Sau aşa mi se părea. Oricum, n-aş mai fi avut loc de el, în cazul în care aş fi dorit să mă întind şi eu un pic.

Partea proastă era că uşa abia se ţinea în balamale, iar clanţa era lipită cu scotch, ca să nu cadă. Uşa se mai deschidea şi singură, dacă se făcea curent.

În ziua în care am pierdut pe vecie sandalele (la scurt timp după ce m-am mutat acolo), venisem pe la prînz de la Brăila, cu o valiză cu lucruri de vară. Abia aşteptam să trec la sandale.

Îmi adusesem şi nişte lăstari de flori de apartament şi ţin minte că mi-am lăsat valiza desfăcută, pe jos, în cameră – cîteva lucruri încă în ea, altele scoase – şi m-am dus repede pînă la Cora să-mi iau nişte pămînt de flori. Am lipsit fix o oră.

Cînd m-am întors – după cum, probabil, intuiţi deja –, uşa era dată de perete, lăstarii de flori împrăştiaţi pe jos, iar cîinele, în mijlocul patului, rodea fix din acele sandale. Erau distruse amîndouă, dintr-una mîncase inclusiv jumătate de talpă.

M-am dus disperată în camera de alături, unde cuplul se uita tolănit la un film pe laptop. Am chemat-o pe ea, să mi-l dea jos din pat. S-a făcut că-l bate la fund. Şi după aia, cu ochii mari şi umezi, către mine: „Îi e dor de camera aia...“ Îmi venea să urlu de frustrare. Nu ştiam pe cine să-mi vărs mînia, nu era nimeni vinovat. Nici dacă dăduse un brînci uşii, fiindcă îi era dor de cameră (unde avea acces, plus parte de afecţiune, înainte de venirea mea), tot nu era el vinovat.

Am bolit o bună bucată de vreme. Timp de cîteva zile după aceea, tot găseam pe lîngă pat bucăţele mici de sandale mestecate.

Am constatat, în urmă cu un an sau poate chiar doi, că acel model încă mai e în catalogul Decathlonului din Bucureşti. Culori pe alese. Am tot zis că poate ajung. Şi tot n-ajung.

Lavinia Branişte este traducătoare şi scriitoare. A publicat volumul Cinci minute pe zi, Editura Casa de Pariuri Literare, 2012.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.