Salvaţi bodega cinstită!

Publicat în Dilema Veche nr. 409 din 15-21 decembrie 2011
Salvaţi bodega cinstită! jpeg

Harta cartierului Ostroveni din R├«mnicu V├«lcea, ├«n care am copil─ârit, era ├«mp─âr┼úit─â ├«n anii ÔÇÖ80 ├«ntre dou─â mari c├«rciumi (chiar dac─â reclamele luminoase de deasupra intr─ârilor le marketizau ca restaurante): Tic-Tac ┼či Cina. ├Än rest, cei patruzeci de mii locuitori ai cartierului muncitoresc ├«┼či mai ├«mp─âr┼úeau patru-cinci ber─ârii ┼či braserii de dimensiuni minuscule. Rezultatul acestei penurii de bodegi f─âcea ca Tic-Tac ┼či Cina s─â fie supraaglomerate cu mu┼čterii, ├«nc─â de la primele ore ale dup─â-amiezei, iar seara era imposibil s─â mai distingi geografii exacte la mai mult de trei-patru metri distan┼ú─â. Ca s─â-l pot identifica pe tata, atunci c├«nd eram trimis, la fel ca to┼úi copiii vecinilor mei, s─â-l aduc acas─â, trebuia s─â fac mai multe incursiuni prin perdeaua groas─â de fum de ┼úigar─â ┼či vapori dulci de coniac ┼či lichior ┼či s─â ies apoi, cu respira┼úia oprit─â, ca s─â iau aer.

Singurele alte spa┼úii alternative de socializare ÔÇ×la una mic─âÔÇť erau mesele din proximitatea banchetelor de col┼ú, cu care ├«ncepuser─â la jum─âtatea anilor ÔÇÖ80 s─â fie populate mai toate buc─ât─âriile mai spa┼úioase. Berea aproape c─â disp─ârea din peisaj, l─âs├«nd locul ┼úuicii ┼či al vinului de produc┼úie domestic─â, adus de la nelipsitele rude de la ┼úar─â. Tot de inspira┼úie domestic─â era ┼či celebrul lichior Florio (o combina┼úie exotic─â de sirop de vi┼čine, alcool, esen┼ú─â de migdale), b─âutur─â pe care ai mei o aveau preg─âtit─â pentru vizite importante.

Au venit anii ÔÇÖ90, scena consumului de alcoolice ┼či munca ├«mpotriva plictisului s-au democratizat: la parterul blocului ├«n care ne mutaser─âm puteau fi num─ârate patru b─ârule┼úe. C├«te unul la fiecare dou─â sc─âri. Atmosfer─â intim─â, lumin─â verde sau violet, v├«nzare pe datorie, ÔÇ×p─âc─âneleÔÇť ÔÇô titlu generic pentru toate jocurile electronice de noroc. Cum televizoarele color ├«nc─â nu deveniser─â un accesoriu domestic banal, barurile amplasate ├«n fostele spa┼úii comerciale socialiste deveneau un soi de sufragerie ad-hoc. Ca s─â nu fie repera┼úi ┼či boscorodi┼úi de consoarte sau de patronii c─ârora le datorau bani, unii dintre cheflii se deplasau la barurile de pe str─âzile din vecin─âtate.

La sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, aproape toate aceste institu┼úii au fost ├«nlocuite de peisajul vesel al caselor de amanet ┼či de schimb valutar. Le-am reg─âsit, ├«ns─â, ├«n aceea┼či perioad─â, c├«nd am ajuns ├«n Bucure┼čti. ├Än mod ciudat, de┼či fostele cartiere muncitore┼čti ┼či campusurile studen┼úe┼čti de aici erau pline de bodegi pentru toate buzunarele, gusturile sau clasele, Centrul Istoric al Capitalei nu era nici pe departe destina┼úia cohortelor de pelerini de ast─âzi. Nu sugerez c─â locul era pustiu, dimpotriv─â: cele c├«teva baruri ┼či cluburi existente aici atr─âgeau un public fidel, de obicei din proximitatea dat─â de mediul universitar (├«nc─â nu-┼či f─âcuser─â apari┼úia puzderia de sedii de corpora┼úii ┼či de institu┼úii financiare).

├Än campusurile din Groz─âve┼čti ├«n care am stat timp de patru ani, mersul la o bere ├«n bar era mai degrab─â un mic eveniment, studen┼úii preferau formula petrecerilor spontane pe culoarele c─âminelor, cu b─âuturi cump─ârate de la mini-marketurile improvizate ├«n camere spa┼úioase din cap─âtul etajelor. Pentru c─â majoritate petrec─âre┼úilor preferau tr─ânc─âneala infinit─â ÔÇô oricum nu se putea dansa, din cauza spa┼úiului restr├«ns, dec├«t ├«n grupuri de maximum ┼čase-┼čapte persoane ÔÇô, re┼úeta unui bairam reu┼čit era s─â aduci b─âutur─â ├«n cantit─â┼úi suficiente c├«t s─â ┼úin─â pasul cu fluxul narativ al povesta┼čilor. Nimeni nu f─âcea nazuri, important era ca printre dozele de bere s─â strecoare spre final c├«teva sticle de vin ieftin, pentru climaxul tr─ânc─ânelilor. Cu c├«t era mai ieftin vinul, cu at├«t era mai dulce ┼či mai greu de dovedit. Cui ┼či de ce s─â-i pese?

C├«nd am terminat facultatea, am ├«ncercat s─â refacem grupurile de sociabilitate, at├«t c├«t ne-au permis distan┼úele ┼či timpul, ├«n bodegile de cartier din vecin─âtate ├«n care plutea mai tot timpul senza┼úia c─â toat─â lumea ┼čtie pe toat─â lumea. La un moment dat ├«ns─â, s-a produs un eveniment cu consecin┼úe oarecum catastrofice pentru un anumit tip de sociabilitate: primarul de-atunci al Capitalei, Traian B─âsescu, a declarat r─âzboi buticurilor ┼či b─ârule┼úelor de cartier improvizate ├«n preajma pie┼úelor. ├Än c├«teva luni au disp─ârut aproape toate sub lamele ┼či ┼čenilele buldozerelor civilizatoare. Le-au luat locul centre comerciale din ce ├«n ce mai numeroase, mai aseptice, populate cu interac┼úiuni sociale neutre.

De aproape doi ani locuiesc pe Bulevardul Ion Mihalache, zona Domenii-Chibrit, cartier locuit cu decenii ├«n urm─â de o mare parte dintre lucr─âtorii de la CFR. Pentru c─â de-a lungul bulevardului, de la Pia┼úa Chibrit ┼či p├«n─â la Pia┼úa Victoriei, nu exist─â mai mult de trei-patru baruri sau restaurante, majoritatea ie┼čirilor la bere sau la vin au ca destina┼úie centrul Bucure┼čtiului. Pe aceea┼či distan┼ú─â, bulevardul este dantelat cu cca 10 supermarketuri, 10 case amanet, 5 cazinouri, 30 de filiale de banc─â ┼či cam tot at├«tea farmacii. Prin contrast, ├«n cele c├«teva d─â┼úi c├«nd am ajuns la Bruxelles ├«n ultimii ani, senza┼úia cea mai puternic─â mi-au produs-o micile braserii de cartier, care p─âreau mai degrab─â ni┼čte centre sociale ÔÇô prin num─ârul mare de interac┼úiuni dintre clien┼úii de la mese ÔÇô dec├«t ni┼čte spa┼úii dedicate exclusiv consumului. Revenind pe teren autohton, un interlocutor i se pl├«ngea jurnalistului Adrian Deoanc─â, ├«n timpul unui teren antropologic ├«ntr-un bar de la Pia┼úa Presei: ÔÇ×Bucure┼čtiul s-a umplut de cluburi ┼či localuri de fi┼úe, devine din ce ├«n ce mai greu s─â g─âse┼čti o bodeg─â cinstit─âÔÇť. Oare nu este ─âsta momentul ├«n care ar trebui s─â apar─â un ghid al ÔÇ×bodegilor cinstiteÔÇť din Bucure┼čti, ┼či pentru fiecare ora┼č ├«n parte?

Ultima dată cînd am trecut prin Rîmnicu Vîlcea, în decembrie anul trecut, în locul fostului Tic-Tac se găsea sediul unei filiale de bancă, iar la Cina un salon de înfrumuseţare...

Bogdan Iancu este cercet─âtor la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón. Sus┼úine seminarii la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, ┼×coala Na┼úional─â de Studii Politice ┼či Administrative.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.