Să înțelegem mai bine

Publicat în Dilema Veche nr. 1018 din 12 octombrie – 18 octombrie 2023
image png

Instituții importante și speciale în societățile actuale, universitățile sînt supuse unor presiuni diverse (și mai mereu, în istorie, se pare că a fost așa). Partidele politice le vor adesea agățate la propriile remorci ideologice (chiar recent a izbuncnit un scandal legat de propaganda politică extremistă făcută în mediul universitar), Biserica are, la rîndu-i, tendința să influențeze acest spațiu în care sînt formați tineri studioși (și din partea asta avem exemple recente), mediul de afaceri, managerii și agenții de recrutare de pe piața muncii și-ar dori permanent ca instituțiile de învățămînt superior să devină un fel de furnizoare de indivizi complet specializați în ceea ce au ei nevoie pe moment și, de asemenea, părinții studenților au dorința lor obișnuită: copilul trebuie să învețe o meserie căutată și bănoasă. Peste toate acestea, se întîmplă des ca și administratorii sau chiar profesorii universităților să aibă, la rîndu-le, interese proprii care nu corespund întotdeauna menirii unei universități. Fiecare dintre reprezentanții acestor entități expun cît mai sonor și mai  convingător punctul lor de vedere, așa încît pentru foarte mulți dintre cei care-i ascultă lucrurile încep să fie confuze. Poate părea că universitățile ar fi fost inventate ieri, iar rolul lor e încă neclar.

Dar care ar mai fi, de fapt, rostul universităților? De ce și pentru cine au fost inventate? Ce s-a schimbat în decursul timpului? Ce ar trebui să așteptăm de la ele?  

Sigur, istoria universităților noastre nu se poate compara cu a altora. Cea de la Bologna are aproape o mie de ani, iar începuturile ei nu au chiar nici o legătură cu începuturile universităților noastre, înființate abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Universitățile americane cu tradiție, deși apărute într-o „lume nouă”, sînt și ele cu cel puțin două sute de ani mai vechi decît ale noastre. În lumea globalizată de astăzi, valorile tind să se niveleze, iar distanțele se recuperează mai ușor. Cu toate acestea, problemele universităților noastre par dintr-o cu totul altă epocă decît ale celor de peste Ocean, de exemplu. Și nici problemele de acolo, de care tot auzim, la fața locului nu sînt chiar așa cum ni se par nouă de aici. Încercăm să clarificăm cîte ceva din toate lucrurile astea sau, acolo unde nu se poate clarifica, să le expunem măcar problematica într-un mod cît mai corect.

Pe măsură ce am început să înaintăm în această direcție, am descoperit că demersul poate fi folositor sau interesant nu doar pentru tinerii care vor să urmeze cursurile unei facultăți sau pentru cei deja înscriși, ci și pentru cei care au terminat mai de curînd sau mai de mult o universitate. Și ei pot conștientiza mai bine, după ani, unele rosturi mai profunde ale parcurgerii acelor ani. Pot înțelege la ce le-a folosit universitatea în formarea lor general umană și de ce există diferențe mai mult sau mai puțin subtile între cine a făcut o facultate și cine nu. Ideea ar fi că nu atît volumul de cunoștințe e important și nici eventualele deprinderi profesionale căpătate acolo, ci mai degrabă spiritul acela universitar în care se dezvoltă mintea unor tineri. Pentru a afla ce este și cum se formează acest spirit, de ce, de cine și în ce fel trebuie el păzit, lectura Dosarului acestei săptămîni poate fi utilă. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.