Să fie oameni!

Mimi POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Să fie oameni! jpeg

Nu voi începe cu o introducere standard despre cum profesorii sînt stîlpul educaţiei şi al formării noastre ca persoane şi că ei pun bazele unei societăţi bine instruite, nu voi începe să vorbesc despre vocaţia de profesor. Vreau să încep prin a spune ceva ce uită toată lumea, uneori chiar şi domnii profesori: că sînt OAMENI şi că, în principiu, cam asta ar trebui să îi înveţe pe cei care stau în bănci şi de la vîrste fragede asimilează nu doar informaţia pe care aceştia o expun, ci şi comportamentul lor, în subconştient ajungînd să fie unele din primele modele din viaţa unui copil. Nu cred că există un profesor ideal pentru că, aşa cum am zis, fiind oameni sînt imperfecţi, dar avînd în vedere că am experienţa a 12 ani de şcoală, voi încerca să fac un prototip cît mai aproape de adevăr, mă rog, cît mai aproape de adevărul meu. În primul rînd, la mine pe primul loc ar fi toleranţa, dar nu toleranţa aia ajunsă la extrem care duce la filmuleţe pe YouTube stînjenitoare pentru şcoală, ci o toleranţă care să impună respect. Ca „regim politic“ cred că ar trebui să înlăturăm despotismul în ceea ce priveşte sala de clasă. Chiar nu mai e nevoie de tirani care să transforme catedra în sac de box şi să bată în ea pînă le iese sufletul. Da, ştiu poveştile cu părinţii care „făceau carte mai bine decît se face în ziua de azi“ prin puţin „pus la punct“, dar în ziua de azi, în care

-ul e ridicat la cel mai înalt rang şi toată lumea pare să fie într-o continuă stare de relaxare, profesorii duri şi lipsiţi de orice urmă de umanitate creează o notă destul de discordantă cu realitatea înconjurătoare. Deci am vorbit despre toleranţă şi o urmă de relaxare, dar să vorbim şi despre ora în sine.

De-a lungul timpului am avut parte de cele mai diverse cursuri. Ore de şcoală în care eram bombardaţi cu informaţii din cărţi pe care trebuia să le reproducem în caiet şi care chiar nu aveau noimă, ore în care se instaura tirania şi nu aveai voie să mişti în front că altfel riscai să ai probleme, ore deosebit de relaxante cu profesori deschişi care îţi predau materia în aşa fel încît nici nu îţi dădeai seama că e oră de curs sau o discuţie lejeră în parc. Am reuşit în aceşti ani să adun cîte o trăsătură de la fiecare şi acum să le cumulez. De la unii profesori aş vrea să iau răbdarea, răbdarea aceea supraomenească cu ajutorul căreia se face lumină atunci cînd bezna a acaparat tot, de la alţii voi lua simţul umorului, o calitate esenţială unui profesor dacă vrea să se facă plăcut, un „om de spirit“. Cu toţii avem zile proaste şi sîntem indispuşi uneori, iar o glumă făcută de un profesor îţi poate schimba toată starea de spirit. O altă calitate pe care foarte puţini profesori o au este entuziasmul de a veni la orele noastre. Ştiu că sîntem destul de dificili la vîrstă adolescenţei, dar să vezi un profesor care intră cu zîmbetul pe buze la oră şi chiar vrea să îţi arate ce ştie el şi să te atragă în jocul cunoaşterii e o nestemată a învăţămîntului în ziua de astăzi. Vrem oameni interesaţi de materie pentru ca noi să putem să manifestăm acelaşi interes. Deci să recapitulăm: răbdători, simţ al umorului, interesaţi, relaxaţi. Trăsături frumoase şi ideale pentru un profesor, dar să nu uităm şi de puţin statut. Trebuie. De ce? Pentru că, hai să fim serioşi, dacă acest statut nu este impus, profesorul nu o să fie niciodată luat în serios. Şi ultimul punct ar fi nivelul de pregătire, cu care trebuia chiar să încep. 

De la profesorii mei, de-a lungul timpului, nu am avut cele mai mari aşteptări, doar unele de bun-simţ, ca să zic aşa. În primul rînd, am vrut oameni capabili, cu o privire inteligentă, pe care să îi simţi acolo în clasă, nu pierduţi şi distanţi. În era Internetului şi a accesibilităţii e foarte uşor să îţi iei informaţia de oriunde şi rolul profesorilor nu mai e acelaşi, de aceea avem nevoie de o prezenţa umană şi nu de o carte care să recite cu glas tărăgănat. Am vrut să fie deschişi şi umani. Eu sînt sigură că pe parcursul vieţii nu o să îmi aduc aminte condiţionala de tipul trei la engleză, dar o să îmi aduc aminte de povestioarele doamnei profesoare de engleză. Acele povestioare care te mai relaxează şi te scot din atmosfera aia apăsătoare. Aşteptarea mea cea mai mare a fost să nu mă trezesc dimineaţa şi, cu cina din seara precedentă în gît, să mă urnesc cu greu către şcoală pentru că urmează chinul, ci am avut aşteptarea să mă duc cu o oarecare linişte, deoarece cu bucurie, să fim serioşi, nu prea te poţi duce la şcoală, pentru că implică muncă, implică stresul de a reuşi. Dar dacă ai profesori competenţi, acest stres se poate diminua şi rămîne doar munca. 

E greu să idealizezi conceptul de profesor, ei fiind, în definitiv, nişte oameni imperfecţi, dar poate de asta avem nevoie şi noi, elevii, să simţim imperfecţiunile acestea, să realizăm că ele formează cu adevărat oamenii şi îi fac unici. În sistemul educaţional românesc ar trebui înlocuit piedestalul de marmură pe care sînt urcaţi profesorii cu unul dintr-un material mai puţin dur, mai flexibil. Şi cred că ar fi cazul ca şi programa şcolară să fie puţin revăzută (revizuită), pentru că, în definitiv, profesorul ideal are nevoie de o programă ideală.  

Mimi Popescu este elevă în clasa a XII-a la C.N. „Mircea cel Bătrîn“ din Rîmnicu Vîlcea şi vrea să devină doctor militar.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

dominic fritz foto facebook (1) png
Zi decisivă pentru Dominic Fritz. Înalta Curte se pronunță în cazul liderului USR, declarat incompatibil de ANI
Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi, 18 iunie, o hotărâre definitivă în procesul deschis de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) în urma căruia a fost declarat incompatibil.
smoothie freepik jpg
Ingredientul rar care trebuie adăugat în smoothie-uri. Este plin de proteine și susține sănătatea inimii
Atunci când ne dorim o băutură sănătoasă, gustoasă și plină de vitamine și nutrienți importanți pentru organism, un smoothie este alegerea perfectă. Însă, există un anumit ingredient rar care trebuie adăugat mereu în aceste băuturi, deoarece este plin de proteine.
nicusor dan berlin merz  FOTO Captură video
Planul Germaniei care lovește prin ricoșeu România. Negocierile din spatele ușilor închise la Bruxelles
O idee lansată de cancelarul german a declanșat alarma la București și Kiev. Planul Germaniei oferă o falsă integrare Ucrainei, iar în spate poate fi o capcană și pentru țări ca România. Doi experți de top explică, pentru „Adevărul”, scenariul de care ne temem cel mai mult.
SEP CCR ILUSTRATIE 23 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Decizie cu miză uriaşă la CCR: magistraţii rediscută sesizarea lui Sorin Grindeanu privind Programul SAFE
CCR ar putea decide joi asupra sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care acuză Guvernul că a depășit limitele constituționale prin adoptarea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE după căderea Executivului prin moțiune de cenzură.
Elevi, foto Shutterstock jpg
Schimbare majoră pentru elevi după vacanță. Cum vor arăta testele în noul an școlar. Specialiștii care au elaborat standardizarea răspund întrebărilor profesorilor
Începând cu anul școlar 2026-2027, modul în care sunt evaluați elevii din ciclul primar, gimnazial și clasa a IX-a se va schimba semnificativ, potrivit Ministerului Educației.
haine masina de spalat istock jpg
Metoda surprinzătoare care te scapă de petele de grăsime de pe haine. Ce trebuie să faci înainte de a pune totul în mașina de spălat
Tuturor ni s-a întâmplat să ne confruntăm cu pete de grăsime pe haine. Din păcate, ele sunt mult mai greu de îndepărtat decât am avea impresia la prima vedere, iar dacă nu știm cum să acționăm, hainele pot rămâne pătate definitiv.
Misterul a fost deslușit  Cum au ajuns programele informatice de spionaj ale CIA în posesia Wikileaks jpeg
Un furt de aur în valoare de 40 de milioane de dolari riscă să expună programe secrete ale CIA
Foști oficiali ai Agenției Centrale de Informații (CIA) avertizează că un caz spectaculos de presupusă fraudă ar putea compromite operațiuni extrem de sensibile desfășurate împotriva adversarilor Statelor Unite.
Autostrada Holdea Margina Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (8) jpg
Autostrada cu tuneluri din vest, aproape de final. „Ar mai fi de excavat 250 de metri pe o galerie și 500 pe cealaltă”
Mai puțin de 250 de metri au rămas de excavat până la străpungerea primei galerii a tunelului de aproape doi kilometri construit pe Autostrada Vestului (A1) Lugoj – Deva. Tronsonul de 13,5 kilometri va fi deschis traficului la începutul anului 2027.
racheta oresnik foto x jpeg
Călcâiul lui Ahile pentru racheta Oreșnik. De ce tehnologia de vârf a Moscovei ratează țintele militare și lovește garaje civile
O scrisoare de la o fabrică rusească a dezvăluit o problemă gravă cu cea mai nouă rachetă a lui Putin.