„Să exclame cititorii: Mamă, ce proiect fain!” - interviu cu Florin LĂZĂRESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
„Să exclame cititorii: Mamă, ce proiect fain!”   interviu cu Florin LĂZĂRESCU jpeg

Florin Lăzărescu (n. 1974) este scriitor și director artistic al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Ultima sa carte publicată: romanul Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, Editura Polirom, 2021.

 

Cum s-a născut ideea FILIT și a Muzeului Național al Literaturii Române din Iași de a lansa colecția de poezie „Parodii originale” și care este conceptul ei?

La fiecare ediție FILIT căutăm să-i aducem în festival și pe patronii muzeelor literare ieșene, folosindu-ne de scriitorii contemporani. În acest sens, proiectele noastre editoriale s-au dovedit un real succes, concretizîndu-se în cărți care vor rămîne cel puțin în istoria MNLR Iași. De exemplu, în 2018 am avut colecția „Scriitori de poveste”, în care 11 prozatori contemporani au scris cîte o biografie romanțată a celor 11 clasici cu case memoriale în Iași: Povestea lui Ion Creangă – Andrei Crăciun, Povestea lui Eminescu – Florina Ilis, Povestea lui Vasile Alecsandri – Adela Greceanu, Povestea Otiliei Cazimir – Simona Antonescu, Povestea lui Dosoftei – Cristian Fulaș, Povestea lui George Topîrceanu – Alex Tocilescu, Povestea lui Nicolae Gane – Iulian Ciocan, Povestea lui Mihail Sadoveanu – Tudor Ganea, Povestea lui Mihai Codreanu – Dan Coman, Povestea lui Constantin Negruzzi – Bogdan Răileanu, Povestea lui Vasile Pogor – Mihai Buzea.

În 2019, am lansat colecția „Creangă 2.0”, în care cinci autori contemporani au scris cîte o continuare a unei povești de Ion Creangă: Capra cu trei iezi 2.0 – Matei Vișniec, Prostia omenească 2.0 – Bogdan-Alexandru Stănescu, Punguța cu doi bani 2.0 – Lavinia Braniște, Ivan Turbincă 2.0 – Alexandru Vakulovski, Harap Alb 2.0 – Veronica D. Niculescu.

Anul acesta a venit rîndul poeziei să fie implicată într-un proiect fusion, prin colecția „Parodii originale”: 50 de poeți contemporani au fost provocați să scrie cîte un poem integrînd un vers din opera lui Mihai Eminescu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu, Vasile Alecsandri și George Topîrceanu. Fiecare antologie va cuprinde 50 de poeți x 50 de poeme, grupate sub titlul feat. Eminescu / Cazimir / Codreanu / Alecsandri / Topîrceanu.

Care sînt așteptările?

Așteptările sînt, ca de fiecare dată, mari. Sau, informal zis, să exclame cititorii: „Mamă, ce proiect fain!”.

Cum au fost selectați cei 50 de poeți?

Prin intermediul unei comisii interne FILIT, am căutat să invităm poeți din toate generațiile, cu abordări cît mai diferite, 25 de poete și 25 de poeți, relevanți pentru modul în care se scrie astăzi poezie în România. Autori care să accepte o așa provocare contracronometru, cu deadline strîns, dat fiind timpul limitat dintre aprobarea bugetului FILIT și data de desfășurare a festivalului.

A refuzat cineva?

Da, au fost și oameni care ne-au refuzat, alții care s-au răzgîndit pe parcurs, dar nu pentru că nu le-ar fi plăcut provocarea, ci pentru că nu aveau vreme ori starea necesară de a scrie oarecum „la comandă”.

Aș vrea să subliniez un lucru: pe de o parte, nu cred că există vreun nume în antologiile noastre a cărui prezență să poată fi contestată, pe de alta, evident, există mulți alți poeți contemporani care ar fi putut la fel de bine contribui la antologii. Proiectul nostru nu stabilește ierarhii în poezia contemporană, nu validează sau invalidează poeți, nu are ca scop să fie exhaustiv, ci doar oferă niște mostre despre cum se scrie azi, respectînd tot felul de limitări obiective legate de buget, viteză de lucru, puterea noastră de a administra tehnic și birocratic un asemenea demers. În momentul de față, deja am primit poemele de la 46 de poeți, le-am și grupat, corectat, redactat. Apelăm și pe această cale la ultimii patru să se grăbească.

Care au fost temerile și/sau surprizele tale legate de acest proiect?

Nu prea am avut temeri. Poate doar cele legate de respectarea deadline-urilor, totul desfășurîndu-se contracronometru. Mă așteptam să iasă un proiect cel puțin decent, smart, ludic, demn de respect. Entuziasmant e că fiecare dintre invitați a luat lucrurile foarte în serios, a pus și mult suflet, nu doar minte și meserie în ceea ce a făcut.

Cînd vor fi gata și cum vor fi comercializate antologiile?

Pînă pe 20 octombrie, data începerii FILIT anul acesta, mort-copt, trebuie să avem antologiile pe masă. Și le vom avea. Dat fiind statutul MNLR Iași – e o discuție lungă și foarte tehnic-birocratică, de purtat cu altă ocazie –, cărțile noastre sînt distribuite doar în rețeaua muzeelor literare ieșene. Din păcate, nici statutul, nici resursele de marketing nu ne permit să le distribuim în librăriile private din țară. În rest, oricînd primim comenzi online pe site-ul MNLR Iași. Și chiar funcționează. Chiar și în condiții mai aparte, cărțile noastre se vînd uneori în tiraje mai mari decît unele care intră peste tot în librării.

Vor exista și alte astfel de proiecte fusion prin care scriitorii noi îi vor revizita pe cei vechi?

Desigur. Tot timpul avem noi idei. Buget și timp de lucru să fie. Ce rămîne făcut în urma noastră cred că o dovedește.

Tocmai ai lansat un nou roman: dacă ar fi să te lauzi cu el în cîteva vorbe în Dilema veche, ce ai spune?

Deși a trecut doar o lună de la apariție, pot spune deja că e romanul meu cel mai apreciat de categorii foarte diverse de cititori, de la tata și pînă la Mihai Iovănel.

a consemnat Marius CHIVU

Credit foto: Mircea Struțeanu

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.