S-a promis prea mult

Publicat în Dilema Veche nr. 125 din 15 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am adresat două întrebări parlamentarilor: 1. Care sînt, după părerea dvs., calităţile sau faptele prin care un om politic poate cîştiga încrederea electoratului? 2. Ce credeţi că ar trebui spus astăzi oamenilor, pentru a le cîştiga încrederea, dacă ar fi campanie electorală? György FRUNDA (senator UDMR) 1. Cred că lumea are încredere în oamenii politici care îşi ţin promisiunile, care sînt sinceri şi nu încearcă să-i inducă în eroare. Eu cred că unul din motivele pentru care Parlamentul are o imagine aşa de proastă este faptul că, în timpul campaniei electorale, mulţi politicieni fac promisiuni fără acoperire, şi apoi prea puţin aplică din ceea ce au promis. Numai dacă mă gîndesc la votul uninominal, îmi amintesc că el a fost propus mereu numai de partidele aflate în opoziţie, care, atunci cînd au ajuns la guvernare, nu l-au mai promovat. Pe de altă parte, cred că oamenii nu au încredere în oamenii politici pentru că o bună parte dintre noi se pierd în discuţii deşarte, care au prea puţin de-a face cu viaţa de zi cu zi a oamenilor. Ar trebui să ne gîndim cum să punem în practică măsuri care vizează reducerea preţului la energie, apă şi la servicii în general. Cred că ar fi importantă construcţia autostrăzilor şi cred că e o greşeală a tuturor oamenilor politici că pînă acum n-au adoptat un plan de construcţie de autostrăzi, cînd erau la guvernare, cu toate că România are tot ce e nevoie pentru această construcţie. 2. Dacă mîine ar fi alegerile, atunci tocmai oamenii politici care ar spune lucrurilor pe nume, care şi-ar asuma răspunderea pentru eşecurile de pînă acum şi care ar convinge că pe viitor îşi vor ţine promisiunile, vor cîştiga alegerile. Şi bineînţeles, în afară de ceea ce am spus, mai este şi integrarea în Uniunea Europeană, esenţială pentru cetăţenii României. Din păcate, s-a discutat prea puţin despre asta şi oamenii nu înţeleg exact ce înseamnă. Apare ca o fata morgana această Uniune Europeană. De fapt, se va schimba foarte puţin. Nu ne vom schimba freza de pe stînga pe dreapta, ne vom pieptăna tot aşa ca şi pînă acum, dar vom fi într-un sistem integrat unde drepturile omului, principiile democratice şi un nivel de viaţă mai ridicat sînt asigurate. Ioan Mircea PAŞCU (deputat PSD) 1. Cred că, în primul rînd, un om politic trebuie să facă ce promite şi, dacă nu poate să facă, să nu promită. Cred că s-a promis prea mult pînă acum fără acoperire. În al doilea rînd, este vorba de corectitudinea omului politic, iar în al treilea rînd, de respectul faţă de alegător. Există de acum deja 16 ani de cînd se face politică în România. Actorii nu s-au prea schimbat şi fiecare şi-a creat o imagine în ochii cetăţenilor, mai bună sau mai rea. Nu e un teren gol şi în funcţie de asta oamenii se orientează pe cine votează. Cred că trebuie să reuşeşti să faci cel puţin cele trei lucruri, de care aminteam, pentru a obţine votul. Au fost deja cinci rînduri de alegeri pînă acum. Dacă unii au fost aleşi la toate înseamnă că au reuşit. Alţii n-au mai fost aleşi. Ştiţi cum e vorba, poţi să păcăleşti pe unul o dată sau de mai multe ori pe mai mulţi, dar în nici un caz nu poţi să-i păcăleşti pe toţi, mereu. 2. În chestiuni punctuale, de pildă dacă spui că vei creşte salariile cu 20 % în primul an şi aşa mai departe, trebuie să ştii că eşti în stare să o şi faci, bineînţeles pe baza unei analize serioase. Dacă nu eşti în stare, atunci mai bine nu promiţi. Sînt promisiuni generale, de pildă, "şi tot românul să prospere". Şi oamenii îşi dau seama dacă o promisiune este realizabilă sau nu. Aici trebuie să te gîndeşti pînă la urmă că şi tu, chiar om politic care ceri votul cetăţenilor, eşti la rîndul tău cetăţean. Deci eşti şi ales, dar şi alegător şi, ca atare, ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face sau ceea ce-ţi place ţie, trebuie să faci şi pentru ceilalţi alegători. Există această posibilitate să te autocontrolezi. Puiu HAŞOTTI (deputat Alianţa D.A.) 1. În primul rînd, cred că e vorba de seriozitatea cu care un parlamentar îşi face datoria, de modul în care se adresează, fără demagogie şi fără prefăcătorie, fiecărui cetăţean sau în emisiuni televizate. Cred că asta stă în personalitatea şi în comportamentul unui om politic şi prin care, fiecare, degajă o anumită încredere. Pe de altă parte, dacă se consultă iniţiativele legislative ale unui parlamentar, amendamentele, absenţele pe care le are (şi asta fac de obicei ziariştii), atunci se poate detaşa mai exact imaginea acestuia, se poate vedea dacă e mai aplecat sau mai puţin aplecat spre treburile care-i intră în atribuţii. Încrederea se pierde prin declaraţii nefericite, prin absenţe, prin lipsă de interes pentru lucrările Parlamentului, prin lipsa contactului cu electoratul, lipsa de la biroul parlamentar din teritoriu... Dar, din păcate, sînt parlamentari care îşi compensează foarte multe asemenea lipsuri, prin apariţii televizate. Sînt unii care, deşi nu au nici un fel de activitate în Parlament, excelează prin declaraţii care fac deliciul presei, pentru că ies din traiectoria generală a partidului lor. Cîştigă popularitate, deşi asemenea declaraţii nu au nici un fel de efect şi nici un fel de susţinere. 2. Eu, în general, mă feresc să fac promisiuni. În trei campanii electorale n-am făcut promisiuni de genul pensii, salarii. A fost o campanie electorală a partidului meu, a alianţei, cu valori pe care le-am promovat şi eu. Am făcut totuşi o promisiune specială electoratului din circumscripţia mea, Constanţa, pe care chiar am respectat-o. Era vorba de creşterea ritmului de acordare a despăgubirilor pentru cei care vin din Cadrilater. Era însă ceva foarte punctual, concret, pentru cei din judeţul Constanţa, iar într-un an şi jumătate s-au dat, într-adevăr, de 20 de ori mai multe despăgubiri decît în precedenţii patru ani.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldati ucrainieni pe frontul din Herson FOTO profimedia 0675801159 jpg
Separatist pro-rus din Herson, după ce Ucraina a spart linia frontului: Nu intrați în panică VIDEO
Kirill Stremousov, șeful adjunct al autorității impuse de Rusia în Herson, a spus într-o înregistrare video că „totul este sub control în direcția Herson”, confirmând totuși că forțele ucrainene au spart linia frontului.
monument bacainti
Monumente din Ardeal, vândute ilegal unei fundații din Ungaria. Notarul a desființat documentul
Cazul controversat al cumpărării unui ansamblu format din trei monumente istorice din satul Băcăinți, județul Alba, de către o fundaţie din Ungaria, a fost elucidat. Notarul a anulat tranzacția.
Ramzan Kadîrov şi Vladimir Putin FOTO AFP
Reacția Kremlinului după ce Kadîrov a cerut utilizarea armelor nucleare în Ucraina
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat, luni, că motivele pentru utilizarea armelor nucleare tactice de randament redus sunt precizate în doctrina de apărare a Rusiei.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia