Rosturile (┼či costurile) legitimatoare ale Istoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 276 din 28 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu c├«t prezentul pune mai multe probleme, cu at├«t mai mult se sper─â c─â solu┼úia-panaceu ar putea veni din trecut. Fie c─â-i vorba despre credibilitatea intern─â a regimurilor politice sau despre rela┼úiile cu vecinii, fie c─â e menit─â s─â vorbeasc─â despre prieteni sau despre adversari, Istoria prime┼čte " premeditat " un rol legitimator ┼či este ├«ns─ârcinat─â s─â arate care dintre versiunile privind prezentul ┼či viitorul s├«nt de preferat. ├Än linii mari, acestea s├«nt coordonatele istoriografiei romantice de secol XIX " ┼či ale sistemelor educa┼úionale ┼či politice contemporane cu ea. A┼ča spune teoria " pentru c─â realitatea prezent─â arat─â c├«t de insidios poate fi, ┼či ast─âzi, un anume neo-romantism ce trece grani┼úa c─âr┼úilor ┼či plonjeaz─â direct ├«n geopolitic─â. S─â lu─âm exemplul a dou─â state vecine. Nu Rom├ónia ┼či Ungaria (despre care s-a vorbit frecvent), ci Rusia ┼či Ucraina. Istoria lor comun─â, lung─â ┼či complex─â, ar trebui s─â le predispun─â la calm ┼či complementaritate " spune teoria. Realitatea spune altceva: tocmai istoria lor comun─â le ├«ngreuneaz─â destinul de azi ┼či deschide mugurii incompatibilit─â┼úilor politice. Taras Bulba ├«n lupt─â cu NATO Mai nou, totul pare a fi plecat de la o aniversare. ├Än 2009 se ├«mplinesc 200 de ani de la moartea lui Nikolai Gogol. ├Än cinstea jubileului, Ministerul rus al Culturii a investit (de-a lungul ultimilor trei ani) 20 de milioane de dolari ├«ntr-o ecranizare a romanului Taras Bulba. Pe 3 aprilie a.c. superproduc┼úia a avut premiera la cinematograful "Octombrie" din Moscova ┼či succesul a fost pe m─âsur─â. Ca ┼či ├«n roman, cazacul Taras Bulba din film lupt─â viteje┼čte s─â-i alunge pe polonezi de pe p─âm├«nturile sale str─âmo┼če┼čti. Dat fiind c─â polonezii erau invadatorii occidentali (┼či catolici) ai acelei epoci, iar Rusia mic─â (┼či ortodox─â) de atunci acum se cheam─â Ucraina, nu s├«nt greu de intuit "ramifica┼úiile ideologice ┼či geopolitice" ale acestui film (spune analistul Taras Kuzio ├«n Eurasia Daily Monitor, 6 mai a.c.). Poate c─â "vina" e a lui Gogol: ucrainean prin na┼čtere ┼či parte a culturii ruse prin crea┼úie, el nu a intuit nici o clip─â c─â la 200 de ani de la na┼čtere va fi pion ├«ntr-un r─âzboi cultural-politic ├«ntre dou─â state ai c─âror conduc─âtori au o viziune total diferit─â privind prezen┼úa NATO ├«n zon─â. Nici Ucraina n-a stat cu m├«inile ├«n s├«n. Acum c├«┼úiva ani, autorit─â┼úile de la Kiev au sus┼úinut o ampl─â campanie (istoriografic─â ┼či propagandistic─â) menit─â s─â demonstreze c─â foametea declan┼čat─â de Stalin ├«n Ucraina la ├«nceputul anilor 1930 a fost de fapt un autentic genocid etnic. Nu pe clasa kulacilor se r─âzbuna Stalin, ci pe rasa ucrainenilor " acesta era mesajul. ├Än 2007, delega┼úia Ucrainei pe l├«ng─â UE a deschis o expozi┼úie cu aceast─â tem─â la Bruxelles; am fost unul dintre vizitatori ┼či, la plecare, am primit cadou un DVD cu documente privind foametea din 1932-ÔÇÖ33. Autorit─â┼úile de la Moscova nu agreeaz─â aceast─â interpretare. Drept care ├«n februarie a.c. Ministerul de Externe rus a scos ┼či el un DVD (┼či urmeaz─â s─â scoat─â c├«teva volume adiacente de documente) menit a demonstra c─â foametea din Ucraina a fost ├«ndreptat─â ├«mpotriva ┼ú─âranilor ├«n genere, f─âr─â deosebire de etnia lor. Nu despre Istorie e vorba aici, ci despre prezent. Parad─â militar─â cu Eurovision ┼×i m─âcar de Rusia ar avea probleme numai cu Ucraina. Recent, pe 9 mai, ├«n Pia┼úa Ro┼čie din Moscova, sub privirile pre┼čedintelui ┼či prim-ministrului locali, s-a desf─â┼čurat cea mai mare parad─â militar─â din ultimele dou─â decenii. 9000 de solda┼úi au defilat ├«n pas de g├«sc─â, o fanfar─â cu peste 1000 de muzican┼úi a ├«nc─âlzit atmosfera, 70 de avioane ┼či elicoptere au br─âzdat cerul, 110 piese de armament (tancuri, transportoare, baterii de tunuri, lansatoare de rachete nucleare) de ultim─â or─â au trecut pe sub ochii admirativi ai publicului. Potrivit The Economist (16 mai a.c.), preg─âtirea evenimentului ar fi costat cca 94 de milioane de dolari; ┼či nu despre celebrarea sf├«r┼čitului R─âzboiului Al Doilea Mondial era vorba acolo, ci despre preg─âtirea Rusiei de a face fa┼ú─â oric├«nd " azi sau ├«n viitor " unui alt r─âzboi. ├Än cuv├«ntul s─âu, pre┼čedintele Medvedev a spus c─â lec┼úiile istoriei r─âm├«n valide mai ales ├«n fa┼úa "celor ce ├«ncearc─â noi aventuri militariste" ├«mpotriva ┼ú─ârii sale " trimitere direct─â la un alt stat vecin: Georgia lui Mihail Saaka┼čvili, cu care Rusia s-a aflat ├«n r─âzboi ├«n august 2008. Dup─â parad─â, Medvedev s-a dus la Kremlin, fiind gazda unei recep┼úii cu veteranii din 1941-ÔÇÖ45. Iar premierul Putin s-a dus s─â inspecteze preg─âtirile care, la Arena Olimpic─â din Moscova, se f─âceau pentru g─âzduirea festivalului muzical Eurovision " o edi┼úie la care Georgia nu avea s─â participe, din moment ce piesa propus─â de ea a fost refuzat─â de organizatori. Motivul nu ┼úinea de muzic─â, ci de text: c├«ntecul purta str─âveziul titlu "We donÔÇÖt wanna put in!" Soma┼úi s─â schimbe refrenul, georgienii au refuzat " ┼či au privit festivalul la televizor (ca ┼či parada). ├Än fine, s─â mai spun c─â instrumentalizarea trecutului se pune ├«n calea fericirii nu numai ├«n acest triunghi non-amoros Rusia-Ucraina-Georgia. Pe blogul s─âu, pre┼čedintele Medvedev denun┼úa recent "falsificatorii istoriei", iar Duma rus─â a adoptat o lege prin care cei care caricaturizeaz─â "victoria sovietic─â ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial" s├«nt pasibili de amend─â sau de ├«nchisoare. ├Än ultimul deceniu, ├«n sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rusesc a ap─ârut o schimbare de ton: opozi┼úia intern─â ┼či anali┼čti externi au vorbit despre o treptat─â reabilitare a lui Stalin (al c─ârui rol pozitiv ├«n r─âzboi, prin subliniere, ar fi menit s─â-i camufleze p─âcatele), ca ┼či despre controlul direct al autorit─â┼úilor asupra manualelor ┼čcolare. O ┼úint─â prin rico┼čeu a acestor reglement─âri o reprezint─â to┼úi acei vecini ai Rusiei (┼ó─ârile Baltice mai ales, dar nu numai) care se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â s─â spun─â c─â Armata Ro┼čie a venit ca "ocupant"; ├«n viziunea Moscovei, termenul corect pe care fostul soldat sovietic ├«l merit─â este acela de "eliberator". ├Än 2007, aceast─â problem─â a dus la un conflict diplomatic ├«ntre Rusia ┼či Estonia " atunci c├«nd autorit─â┼úile de la Tallin au decis mutarea unui monument al osta┼čului sovietic, iar Moscova a interpretat gestul ca fiind o provocare. Din ├«nt├«mplare sau nu, ├«n s─âpt─âm├«nile urm─âtoare acelui diferend sistemul informatic al Estoniei a fost ┼úinta mai multor atacuri cibernetice concertate " nici acum nu se ┼čtie din partea cui (dar nu lipsesc b─ânuielile). O re┼úea a memoriei r─ânite A┼čadar, Istoria p─âstreaz─â ├«n acest perimetru multe r─âni deschise. R─âni ale memoriei, r─âni ale politicii, r─âni ale orgoliului. Nu toate s├«nt pl─âgi ale trecutului; unele au un acut apetit pentru infestarea prezentului. De exemplu, m─â tem c─â recenta diatrib─â a pre┼čedintelui B─âsescu ├«mpotriva "celor ce se fac p─ârta┼či cu Ribbentrop-Molotov" s-ar putea s─â deranjeze nu numai la Moscova, ci ┼či la Berlin. Pentru c─â aceste r─âni s├«nt uniform distribuite ┼či surprinz─âtor de interconectate. Rana unuia este ┼či rana celuilalt. Zg├«nd─âre┼čti una ┼či se simte durerea ├«n toate.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.