Romul, un Păcală mai închis la culoare

Gelu DUMINICĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 825 din 12–18 decembrie 2019
Romul, un Păcală mai închis la culoare jpeg

Zilele trecute am fost la stand-up. Fundația noastră a organizat un spectacol caritabil pentru a aduna resursele financiare necesare Moșului pentru ca acesta să ajungă la niște copii uitați de lume din Viperești, județul Buzău. Printre artiști a fost și un comediant de etnie romă care a făcut un show bun. Spre foarte bun. Unul dintre artiștii care i-au urmat acestuia l-a folosit pe Florin ca element de „roast“, scoțînd din el niște miştouri foarte fine și inteligente, care au avut în vedere apartenența lui etnică. Toți cei din sală am rîs în hohote și ne-am hlizit, chiar dacă în condițiile în care același tip de afirmații ar fi fost făcute de cineva pe stradă ne-am fi făcut foc și pară.

Miștoul, ca formă de amuzament, este o formă a comediei care necesită inteligență din partea celui care îl face. Miștoul, gluma, snoava și altele asemenea presupun capacitatea celui care le face de a-și folosi creierii, astfel încît să provoace rîsul, dar să nu-l înjosească pe cel care este subiectul povestirii. Este precum caricaturistul care face eforturi majore pentru a îngroșa anumite caracteristici ale personajului, fără să-l transforme fundamental și publicul să-l poată recunoaște.

Acum vreo sută de ani, glumele despre romi erau grotești să îi transformau pe aceștia în „oameni inferiori“. Majoritatea glumelor foloseau apelative profund rasiste, precum „cioară“, „faraon“ sau „croncan“, denominații care nu aveau legătură cu dorința de a amuza, ci mai degrabă cu intenția de a umili. Din păcate, încă mai sînt astfel de bancuri, iar acest lucru, care poate genera pseudosuperioritate şi cicatrici în sufletul unor oameni, nu este în regulă.

În ultimii 50 de ani, însă, majoritatea glumelor despre romi nu fac decît să sublinieze unele trăsături de comportament care sînt asumate a fi, în mai mare măsură, caracteristice romilor. De remarcat este faptul că parte dintre caracteristicile care sînt îngroșate în bancurile cu romi le putem regăsi, cu relativ aceleași conotații, și în glumele despre români. Astfel, romii sînt descurcăreți și hîtri, nu foarte iubitori de muncă, predispuși la furt (furtul fiind mai degrabă văzut ca mecanism „de a te descurca“ ) etc., romul fiind, de multe ori, un fel de Păcală sau de Ion mai închis la culoare.

Cel mai adesea, aceste personaje devin sursa amuzamentului fără să fie zugrăvite grotesc, așa cum erau la finele secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. De vină pentru acest lucru este poate și faptul că, din punctul meu de vedere, multe dintre comportamentele sociale ale romilor sînt „împrumutate“ de la vecinii lor români, iar românul știe perfect acest lucru. Astfel, în funcție de zonele geografice din țară, am putut auzi aceleași glume în care personajele principale erau Pardalian și Spania, dar și mult mai neaoșii Ion și Maria, mesajul glumei fiind același.

A face o glumă presupune să ai inteligenţă emoțională. „Gluma“ nu trebuie să provoace umilință și nici un sentiment de inferioritate. Mai mult chiar, atunci cînd faci o glumă nu ai voie, sub nici o formă, să clamezi superioritatea unui om față de altul, ci trebuie să ai capacitatea de a sublinia ceva fără ca subiectul glumei să-și simtă sufletul însîngerat. Sînt unii care confundă comedia și amuzamentul cu promovarea urii și a superiorității. Sînt puțini, însă, în lipsa unor reacții solide, sînt destul de vizibili. Acestora şi celor care gîndesc la fel ca ei trebuie să le dau cîteva ponturi:

Cuvîntul „şmen“ nu are nici o legătură cu limba romani. E un cuvînt de argou, a cărui origine rămîne necunoscută. La noi, pentru toate formele de combinații, se zice „cior“ (turcesul „furt“).

Dacă vrei să iei bătaie de la un rom, întreabă-l ce face „piranda“ lui! Ştiu că pînă de curînd exista Miss Piranda, însă acela era un concurs de talente, la care participau şi multe fete în căutare de faimă care nu aveau legătură cu etnia. „Pirandi“ nu înseamnă altceva decît „curvă“ şi vă asigur că nici unul dintre organizatorii concursului nu îşi alege nevasta de acolo. Pentru femeia romă, şi mai ales pentru cea căsătorită, nu există decît termenul de „romnie“.

Cuvîntul „puradel“ nici ­măcar nu există în limba romani. Este un cuvînt de origine maghia­­ră („purde“), folosit mai ales în secuime, a cărui semnificaţie este relativ aceeaşi, respectiv „copil“ (cu variaţi­uni „copil rom“ sau „dezbrăcat/ă“). La  noi, e „chavo“. E fix ca în melodia „Muro Chavo“, cîntată de un rocker cu barbă.

Cu accentul este o poveste diferită: încă de mici ni se taie puţin limba ca să putem să zicem „şapte cai frumoşi“ şi „certefecat“. În plus, la şcoală avem manuale diferite care să ne ajute să-i amuzăm pe cei din jur cu greşelile noastre de exprimare.

Hai să glumim bine și cu cap!

Gelu Duminică este sociolog, director executiv al Agenției de dezvoltare comunitară „Împreună“.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.