Romanţul american şi explorarea Europei de Est

Roxana OLTEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Romanţul american şi explorarea Europei de Est jpeg

Tradiția romanțului american, acel gen literar căruia îi aparțin binecunoscuți autori precum Nathaniel Hawthorne, Herman Melville sau Edgar Allan Poe, cu lumile lor imaginare zbuciumate, în care explorarea geografică rezonează cu tulburătoare căutări în adîncul abisului interior, este adesea asociată cu mentalitatea secolului al XIX-lea. Și totuși, așa cum ar sugera recente linii de cercetare care descoperă metamorfoze ale genului romanțului în literatura și cultura contemporană (gustul pentru exotism, melodramă, science-fiction, de exemplu), acest gen se reinventează permanent. Mai mult, am putea adăuga, genul romanțul poate fi recunoscut la baza unei serii de percepții americane aspura spațiilor alterității, fie că vorbim de întîlnirile transatlantice dintre americani inocenți și europeni versați în arta decepției, care au făcut faima scriitorului Henry James, sau de perspective americane, mai vechi sau mai noi, asupra Europei de Est în general, și asupra României în particular. Acestea din urmă, frecvent prezentate ca analize jurnalistice, precum cărțile lui Robert Kaplan din anii ’90, au atras atenția (adesea negativă) a publicului. Mai mult, pornind, în mare parte, de la critica deja clasică a lui Edward Said la adresa viziunilor simplificatoare, esențialiste asupra spațiului numit „Orient“, conjugate cu exercițiul puterii, s-a identificat o istorie mai lungă a unui discurs „balcanizant“ (Maria Todorova) care traduce un „imperialism al imaginației“ (Vesna Goldsworthy) și care, de fapt, repetă o veche împărțire mentală a Europei între Est și Vest, care asocia Vestul cu rațiunea și progresul, și Estul cu o anumită înapoiere (Larry Wolf).

Un text aproape uitat, în tradiția orientalizării Europei de Est, dar care se deschide lecturii și din prisma romanțului american, este cartea scriitoarei și jurnalistei americane Mabel Potter Daggett, Marie of Roumania. The Intimate Story of the Radiant Queen, publicată în 1926 și avînd în prim-plan vizita întreprinsă de Daggett la castelul Peleș, ca invitată a Reginei Maria. Profund implicată în mișcarea de emancipare a femeilor, Daggett o cunoscuse pe Regina Maria în timpul conferinței de pace de la Paris și admira prezența ei marcantă pe o scenă politică dominată de bărbați. Imaginea reginei în Radiant Queen, însă, este mai degrabă determinată de aerul de poveste al reședinței regale de la Sinaia, regina desprinzîndu-se din acest fundal ca un personaj de două ori exotic – o dată, ca reprezentantă a monarhiei, obiect al curiozității pentru autoare, care se autointitulează o fiică a revoluției, și apoi încă o dată exotică deoarece aparține spațiului est-european, așa cum sugerează costumul său popular, brodat cu fir auriu și înfățișat în toată splendoarea sa. În ciuda descendenței anglo-saxone, Regina Maria apare ca o prințesă dintr-o lume îndepărtată, exercitînd o fascinație deosebită asupra imaginarului raționalist, occidental al autoarei. În mod interesant, Daggett pare să reia șabloane de percepție regăsite în altă descriere, și aceasta în mare parte uitată, a unei Sinaia fermecate, și a unei alte regine exotice, deși tot anglo-saxonă – este vorba de L’Exilée (1910) de Pierre Loti (recent, în limba română, În jurul Exilatei. La Sinaia, București, Veneția. Pierre Loti, Carmen Sylva, Editura Vremea, 2016). Binecunoscut „orientalist“, Loti povestește impresiile lăsate de regina Elisabeta, de interes deosebit fiind vizita sa la Peleș. Cartea lui Loti a fost tradusă în engleză și publicată la New York în 1912 sub titlul Carmen Sylva and Sketches from the Orient. Deși nu există dovezi concrete că Daggett ar fi citit cartea lui Loti, cele două scrieri prezintă asemănări frapante în redarea figurilor centrale și a întregii reședințe regale ca „orientale“ prin excelență. Totuși, spre deosebire de zîna (chiar așa o numește) din povestea lui Loti, Regina Maria este marcată și de însemnele unei feminități moderne – de exemplu, Daggett admiră șiragul chic de perle, purtat la costumul tradițional, și menționează dezinvoltura cu care regina își aprinde o țigară. Între jurnalism și romanț, cartea schițează o lume care aduce împreună un Orient exotic și ceea ce călătoarea americană percepe ca vechea Europă. În acord cu alte redefiniri mai largi ale genului, extinderea romanțului american pentru a include perspective ale călătorilor asupra Europei de Est sau României lasă loc unei nuanțări a dihotomiilor bazate pe scenariul de putere jucat între occidental-colonizator și estic orientalizat, și relevă capacitatea călătorilor de a surprinde adîncimi sau particularități ale subiectului redat, în pofida clișeelor utilizate, recunoscînd, în același timp, maniera în care, vorbind despre spațiul alterității, autorul își discută propria sa identitate culturală. Abordarea unui astfel de text (și) ca o manifestare tîrzie a tradiției romanțului – care valorizează exoticul, neobișnuitul, misterul, suferința – situează aceste întîlniri interculturale într-o lungă tradiție literară, accentuînd ficționalitatea redărilor sau analizelor jurnalistice scrise de o gamă variată de experți-călători. 

Roxana Oltean este profesor de literatură americană, Universitatea București.

Foto: Nathaniel Hawthorne, wikipedia

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Funeralii Alexandru Arșinel FOTO Inquam / George Călin
Imaginile devotamentului: cum a venit la priveghi soția lui Arșinel
Sicriul cu trupul actorului Alexandru Arşinel a fost depus în foaierul Teatrului „Constantin Tănase“, iar printre cei care sâmbătă i-au adus un omagiu s-a numărat și soția sa, care i-a fost alături mai bine de cinci decenii.
DN73C drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Tigveni Argeș Foto Google Maps jpg
Drumul expres menit să lege Râmnicu Vâlcea de Autostrada A1 Sibiu – Pitești, o incertitudine
Secțiunea 6 a autostrăzii A1 Sibiu - Pitești este în pericol să nu se mai construiască. Fondurile pentru drumul expres Râmnicu Vâlcea - Tigveni au fost blocate, după cum a anunțat deputatul Cristian Buican.
laura jijie foto cosmin zamfirache (1) jpg
Depresia la copii, o tulburare-fantomă cu multiple provocări. La ce ar trebuie să fie atenți părinții
Depresiile în rândul copiilor și al adolescenților sunt tot mai numeroase. Printre cauze sunt sărăcia, plecarea părinților la muncă în străinătate și mediul familial precar marcat de vicii și de abuzuri.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.