Românii au petrecut...

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Românii au petrecut    jpeg

- argument -

├Än 2013, oamenii muncii din Rom├ónia vor avea parte de 12 zile libere de s─ârb─âtorile legale, dintre care 8 pic─â ├«n timpul s─âpt─âm├«nii. De┼či impresia general─â este c─â tot timpul s─ârb─âtorim c├«te ceva, de fapt s├«ntem pe un loc coda┼č printre ┼ú─ârile Uniunii Europene: belgienii au 24 de zile libere, ungurii 17, chiar ┼či bulgarii au 15. Teoretic ÔÇô c─âci ├«n practic─â lucrurile stau cu totul altfel. Aceia┼či oameni ai muncii folosesc s─ârb─âtorile legale drept un pretext pentru minivacan┼úe, lu├«ndu-┼či alte zile libere (sau uneori le s├«nt oferite prin generozitatea patronilor), cre├«nd ceea ce am auzit c─â se nume┼čte ÔÇ×punteÔÇť ├«ntre zilele libere ÔÇ×de la statÔÇť ┼či weekend-uri. Astfel, avem jum─ât─â┼úi de s─âpt─âm├«ni libere, ca s─â nu mai vorbim de ÔÇ×Marea PunteÔÇť de la Cr─âciun la Sf├«ntul Ion, pe 7 ianuarie.

Senza┼úia c─â nimeni nu munce┼čte ├«n Rom├ónia este uneori acut─â ┼či descurajatoare. Ianuarie e lun─â moart─â, c─âci lumea ├«┼či revine dup─â s─ârb─âtori, ├«n februarie parc─â se mai mi┼čc─â c├«te ceva, dar e lun─â scurt─â (ah, s─â nu uit─âm, mai nou, ValentineÔÇÖs day!), ├«n martie ne tot s─ârb─âtorim mamele, so┼úiile (care au parte de zile libere la mica ├«n┼úelegere) ┼či ÔÇ×re├«nvierea naturiiÔÇť, urmeaz─â Pa┼čtele (o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte, ├«n care ne c─âim ┼či postim, a┼ča c─â muncim mai pu┼úin ┼či mai ├«n sil─â, ┼či cam o s─âpt─âm├«n─â dup─â), 1 mai care deschide ├«n mod oficial sezonul picnicurilor ┼či al gr─âtarelor, apoi din iunie ├«ncep concediile, popula┼úia ora┼čelor se r─âre┼čte, iar cei care ├«nc─â mai s├«nt aici ├«i invidiaz─â pe cei care pleac─â ┼či muncesc la tura┼úie redus─â. Septembrie ┼či octombrie mi se par singurele luni cu adev─ârat ÔÇ×munciteÔÇť din an, ├«n noiembrie deja apar reclamele cu mo┼či cr─âciun ┼či se ├«nchid bugetele pe anul ├«n curs (c├«nd e vorba de ÔÇ×munciÔÇť mai grele, deja s├«nt am├«nate pentru anul care vine), despre decembrie nu are rost s─â mai discut─âm, petrecerile ├«ncep s─â se ┼úin─â lan┼ú de pe ├«nt├«i.

Totu┼či, ce facem cu toate aceste s─ârb─âtori? Simplu, petrecem! Sau cel pu┼úin asta sugereaz─â televiziunile care, ├«n emisiunile lor de ┼čtiri, folosesc aproape obsesiv sintagma ÔÇ×rom├ónii au petrecut...ÔÇť V─âzute la televizor, s─ârb─âtorile ┼či petrecerile noastre par at├«t de stereotipe ├«nc├«t ├«┼úi vine s─â-┼úi iei c├«mpii, pur ┼či simplu s─â te urci ├«n primul avion ┼či s─â pleci ├«ntr-o ┼úar─â ├«n care nu se taie porci, nu se ciocnesc ou─â, nu se ├«ncarc─â p├«n─â la refuz c─ârucioarele ├«n hipermarket-uri, nu ajunge nimeni la Urgen┼ú─â pentru c─â a m├«ncat ┼či a b─âut prea mult.

Scopul acestui dosar este cel de a reaminti c─â petrecerea (s─ârb─âtoarea, cheful...), indiferent de natura ei, este ├«n primul r├«nd o poveste personal─â, a fiec─âruia dintre noi. O poveste ├«n care tot ce conteaz─â, de fapt, s├«nt oamenii care particip─â ┼či care s-au adunat pentru a m├«nca ┼či bea laolalt─â, sau pur ┼či simplu pentru a sta de vorb─â, ├«mp─ârt─â┼čind un moment de bucurie, fie el ÔÇ×s─ârb─âtoare legal─âÔÇť sau nu. (Adina Popescu)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.