România şi liniile ei de surpare

A.O. SCOTT
Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
România şi liniile ei de surpare jpeg

● Niki Ardelean, colonel în rezervă, un film de Lucian Pintilie. 

Regizorul român Lucian Pintilie şi-a făcut debutul în 1965, anul în care Nicolae Ceauşescu devenea secretar general al Partidului Comunist Român. În deceniile care au urmat, de dictatură ceauşistă, sfîrşită în 1989, domnul Pintilie, ca mulţi artişti est-europeni cu spirit liber, a încercat să lucreze în interiorul sistemului şi apoi a trăit în exil, plecînd în Occident în 1973 şi întorcîndu-se în ţară după căderea lui Ceauşescu.

Dintre filmele pe care a reuşit să le facă în ţară, Reconstituirea (1970) rămîne una din operele exemplare ale regiunii şi ale vremii. Subtil, dificil şi curajos, filmul e o puternică declaraţie de onestitate artistică, într-o cultură a minciunii şi a fofilării oficiale.

Reconstituirea este inclus într-o retrospectivă de două săptămîni care va începe joi la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York. Programul consistent oferă publicului american de asemenea şansa de a vedea filmele mai recente ale domnului Pintilie, printre care şi Niki Ardelean, colonel în rezervă – un film muşcător, aproape o comedie, din 2003, care reprezintă o punte – dar şi o înfruntare – între vechea şi noua Românie. Va rula timp de o săptămînă la MoMA, proiecţiile marcînd aşteptata, deşi tîrzia premieră nord-americană a filmului.

Scenariul este semnat de Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, care au ajuns la maturitate la finalul erei ceauşiste şi care aveau să continue colaborarea cu Moartea domnului Lăzărescu (în regia lui Cristi Puiu), filmul care a marcat începutul Noului Val. Domnul Pintilie este unul dintre puţinii regizori români din generaţia anterioară, activi în perioada comunistă, revendicat de realiştii sceptici din tînăra generaţie drept influenţă fundamentală, aceştia dispreţuind în cea mai mare parte estetica ocolită, alegorică şi politica compromisului, practicată de vechea generaţie. Niki Ardelean, colonel în rezervă e un fascinant hibrid stilistic, de un naturalism pătrunzător, infuzat de un delicat, aproape sfios simţ al absurdului. (…)

Personajele principale  sînt  doi bărbaţi ajunşi la vîrsta a treia, pe care îi leagă – precum pe Alan Arkin şi Peter Falk în Cuscrii (1979) – mariajul copiilor lor. Niki (Victor Rebengiuc), colonel în rezervă din armata română, are o atitudine stoică, dar un fel de a fi ce sugerează rezerve ascunse de bunătate şi sensibilitate. E în doliu. Îl întîlnim, în primăvara lui 2001, lovit de moartea bruscă a singurului său fiu, Mihai (Marius Galea) şi de plecarea iminentă a fiicei sale, Angela (Dorina Chiriac) în SUA cu soţul ei, Eugen (Şerban Pavlu).

Tatăl lui Eugen e Florian, căruia i se spune Flo şi a cărui emancipare agresivă, ridicolă vine în contrast comic şi dureros cu tradiţionalismul impasibil al lui Niki. Un atotştiutor cu tendinţe de şef maniacal, un diletant plin de elanuri, căruia mitocănia i se pare fler, Flo poartă o şapcă de baseball pe care scrie, în engleză, Genius şi îi arată lui Niki înregistrarea nunţii lui Eugen cu Angela, pe care scrie (în franceză) „un film de Florian Tufaru“.

Niki se uită la opera cuscrului, moment crucial în film. Înfloriturile amatoriceşti, pseudocinematografice şi accidental-revelatoare ale lui Flo amplifică stările şi temele sugerate de stilul răbdător, clasic, de filmare şi montaj al domnului Pintilie. Nunta e un episod absolut banal, deci un amestec volatil de elemente burleşti şi tragice, o dezlănţuire în care tensiunile latente din interiorul familiilor şi contradicţiile subterane ale interacţiunilor lor ies la suprafaţă, fără a fi pînă la capăt conştientizate.

Niki Ardelean… urmăreşte îndeaproape multe personaje, printre care Eugen şi Angela, mamele lor, Puşa (fabuloasa Coca Bloos), Doina (Mihaela Caracas) şi văduva lui Mihai, Irina (Andreea Bibiri). Însă centrul său de greutate e, fără îndoială, Niki, a cărui suferinţă e ignorată de toţi cei din jurul său. Strădania sa evidentă de a nu se abate de la idealul de bărbăţie capabilă, altruistă, patriotică – ideal de care nu-i mai pasă şi pe care nu-l mai înţelege nimeni din jur – e axul pe care se desfăşoară drama filmului, devenind ceva mai mare, mai complicat şi mai teribil decît durerea tăcută a unui bătrîn.

La fel ca Reconstituirea, Niki Ardelean… pivotează, în moduri pe care nu le-aş dezvălui, de la tensiune calmă, neexprimată, la violenţă aproape suprarealistă. Şocurile livrate în ultimul act al filmului pot părea arbitrare, însă ele ne reamintesc şi că normalitatea – fie ea în lumea dispărută, plină de umbre a comunismului, fie în domeniul bine luminat, familiar al capitalismului consumerist – e întotdeauna fundamentată pe ipocrizie şi ameninţată de haos. 

(Articol publicat în The New York Times, 29 februarie, 2012) 

traducere de Laura POPESCU 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Alexandru Arsinel Arhiva Adevarul (7) JPG
Cinci lucruri mai puțin cunoscute despre viața lui Alexandru Arșinel
Alexandru Arșinel a învățat încă de mic că trebuie să muncească din greu pentru a avea ceea ce își dorește, având în vedere că a crescut într-o familie foarte modestă.
zelenski cerere ucraina aderare nato foto twitter jpg
Zelenski îi răspunde lui Putin: Ucraina solicită oficial aderarea la NATO
Ucraina va depune vineri cererea de aderare la NATO, a anunțat președintele Volodimir Zelenski la scurt timp după ce Vladimir Putin a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene ocupate parțiale de forțele armate rusești.
tren hidrogen Foto Facebook Irinel Scrioşteanu
Trenuri pe hidrogen: A fost lansată licitația pentru achiziția prin PNRR a 12 automotoare electrice
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a lansat, vineri, în licitaţie achiziţia prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a 12 automotoare electrice pe hidrogen.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.