"Rom├ónia este un loc mai bunÔÇť - interviu cu Jonathan SCHEELE

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
"Rom├ónia este un loc mai bunÔÇť   interviu cu Jonathan SCHEELE jpeg

├Än cei ┼čapte ani de la aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â au mai ap─ârut, uneori destul de ap─âsat, ├«ntreb─âri legate de c├«t de preg─âtit a fost Bucure┼čtiul pentru acest proces. S├«nte┼úi ├«n cea mai bun─â pozi┼úie s─â evalua┼úi dubiile legate de meritul Rom├óniei de a fi membru cu drepturi depline al UE.

Eu cred c─â Rom├ónia a meritat ├«ntotdeauna s─â fie parte a Uniunii Europene. ├Äntrebarea este mai cur├«nd dac─â 2007 a fost momentul potrivit, dac─â ar fi trebuit s─â se ├«nt├«mple mai t├«rziu sau tot ce trebuia ├«ndeplinit ├«nainte de aderare a fost f─âcut. R─âspunsul la aceast─â a doua ├«ntrebare este clar, nu, nu s-a ├«nt├«mplat a┼ča ┼či de aceea exist─â Mecanismul de Cooperare ┼či Verificare. Dac─â ne uit─âm ├«napoi la 2007 ┼či la lucrurile care au fost f─âcute de Guvernul Rom├óniei ┼či de al┼úi actori europeni ├«n acest proces, poate c─â multe chestiuni ar fi trebuit rezolvate ├«n 2007. Dar ├«ntrebarea cea mai important─â este dac─â, ader├«nd ├«n 2007, Rom├ónia a fost ├«n pozi┼úia de a fi folosit oportunitatea pe care aderarea i-a oferit-o, aceea de a dezvolta Rom├ónia sub toate aspectele. Iar r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare este c─â Rom├ónia nu a folosit oportunitatea ader─ârii ├«n m─âsura ├«n care ar fi fost de dorit s─â o fac─â.

├Än 2012, c├«nd a┼úi vorbit despre Rom├ónia, la cinci ani dup─â integrare, avea┼úi un ton foarte optimist. C├«teva luni mai t├«rziu, Comisia European─â a pus serios la ├«ndoial─â angajamentul Rom├óniei fa┼ú─â de valorile europene ┼či statul de drept, urmare a ac┼úiunilor Guvernului de atunci. Apoi au fost evenimentele din Ungaria, ┼či ele criticate de Comisia European─â. ├Äntrebarea este dac─â nu cumva ┼či UE are nevoie de noi ┼či instrumente pentru a preveni derapaje precum cele ale Bucure┼čtiului ├«n 2012, ori ale Ungariei.

Ar fi fost de dorit ca UE s─â fi avut instrumente. Exist─â ├«ns─â o balan┼ú─â ├«ntre suveranitatea na┼úional─â ┼či c├«t de departe s├«nt preg─âtite statele membre s─â accepte decizii ale institu┼úiilor europene. Exist─â aceea┼či problem─â ┼či ├«n chestiunile economice. Este o situa┼úie complicat─â. S├«ntem ├«n fa┼úa unor guverne care au dreptul de a formula politici ┼či a lua decizii. ┼×i aici mai vine ┼či ├«ntrebarea c├«t─â legitimitate pot avea institu┼úiile europene. Dac─â ne uit─âm la situa┼úia din Ungaria, fie c─â ne place sau nu ce face Viktor Orb├ín ├«n Ungaria, el este produsul unui proces democratic. ┼×i mai trebuie s─â ne uit─âm ┼či la echilibrul politic. Ac┼úiunile lui Viktor Orb├ín nu au fost condamnate de unii membri ai grupului s─âu politic, din cadrul Partidului Popular European din Parlamentul European. ├Än timp ce alte ac┼úiuni au fost condamnate. Dar acest lucru reflect─â o judecat─â a partidelor politice. Este a┼čadar un echilibru extrem de complicat de care trebuie ┼úinut cont. Este ├«ns─â la fel de clar c─â ce s-a ├«nt├«mplat ├«n vara lui 2012 ├«n Rom├ónia nu a fost cu siguran┼ú─â un semnal bun transmis pentru Guvernul de la Bucure┼čti ┼či pentru angajamentul democratic al acestuia.

V-a┼úi g├«ndit c─â Mecanismul de Cooperare ┼či Verificare se va dovedi cel mai eficient instrument de presiune pentru Rom├ónia ┼či c─â ├«nc─â mai este nevoie de el, dup─â ┼čapte ani de la aderare?

A┼č fi sperat s─â nu-l mai ave┼úi. ┼×i este dezam─âgitor... MCV a fost, dac─â vre┼úi, partea a doua a mecanismului de salvgardare ini┼úial g├«ndit pentru a preveni fenomene de derapaj, a fost o chestiune mai larg─â, care a mers mai departe de domeniul justi┼úiei ┼či al administra┼úiei publice. A fost o modalitate prin care am dorit ca reformele administra┼úiei ┼či justi┼úiei s─â fie p─âstrate.

Anali┼čti ┼či diploma┼úi str─âini, ├«n special din statele membre vechi ale UE, ├«nc─â ├«ntreab─â c├«t─â vreme va mai trebui s─â existe mecanisme de presiune (tehnice sau politice), astfel ├«nc├«t lucrurile s─â evolueze sau s─â nu derapeze la Bucure┼čti. ┼×i acesta este un r─âspuns greu de dat... Cum a┼úi r─âspunde dumneavoastr─â?

Depinde de c├«t de puternic─â este societatea civil─â, dar societatea civil─â ├«ntr-un sens mult mai larg, ┼či, prin urmare, de c├«t de eficient─â este presiunea intern─â. Crede┼úi c─â ave┼úi o coali┼úie de interese suficient de puternic─â printre reprezentan┼úii clasei de mijloc ai societ─â┼úii, printre organiza┼úiile neguvernamentale, inclusiv printre reprezentan┼úii partidelor politice, care s─â apere ┼či s─â sus┼úin─â foarte puternic statul de drept? ├Äntotdeauna am sus┼úinut c─â un aspect-cheie pentru a avea un stat de drept puternic este o clas─â de mijloc puternic─â. Dac─â e┼čti bogat, dar statul de drept nu func┼úioneaz─â, exist─â riscul ca dreptatea s─â poat─â fi cump─ârat─â. Clasa de mijloc este prima interesat─â ├«n men┼úinerea ┼či func┼úionarea statului de drept. A┼čadar, Rom├ónia nu va mai avea nevoie de presiune extern─â ori presiunea extern─â nu va mai determina nici o schimbare atunci c├«nd presiunea intern─â, de care este foarte mare nevoie, va fi suficient de puternic─â. ├Äns─â acest proces ia mult timp. ├Än Europa de Vest, avem de-a face cu societ─â┼úi care au sisteme ┼či institu┼úii relativ stabile din 1945, iar ├«n unele cazuri exist─â organiza┼úii care func┼úioneaz─â de 100 de ani sau chiar mai bine. Astfel c─â, nu e de mirare c─â, la numai 25 de ani de la c─âderea comunismului ├«n Rom├ónia (nici at├«t ├«nc─â) nu este coagulat─â aceast─â coali┼úie de interese care s─â sus┼úin─â puternic statul de drept ┼či care, din interiorul societ─â┼úii, s─â fie suficient de puternic─â astfel ├«nc├«t s─â previn─â interese ascunse, care vor exista ├«ntotdeauna, fie c─â este vorba despre oameni de afaceri ori politicieni. Ave┼úi ├«n continuare un sistem politic ├«n Rom├ónia mult prea personalizat, ┼či se vede acest lucru din mi┼čcarea continu─â a membrilor politici de la un partid la altul.

Un bilanţ nu e întotdeauna un moment în care listezi doar ce nu ai făcut. Care sînt cele mai bune lucruri pe care România le-a făcut ca membru al UE?

Cet─â┼úenii Rom├óniei au libertatea de a c─âl─âtori ┼či de a munci oriunde, poate c─â standardul de via┼ú─â nu este cu mult mai bun fa┼ú─â de a┼čtept─ârile cet─â┼úenilor de dinainte de aderare, ├«ns─â din multe puncte de vedere Rom├ónia este o ┼úar─â mai bun─â fa┼ú─â de cea de dinainte de 2007. Rom├ónia mai trebuie s─â lucreze ├«ns─â pentru a crea o tradi┼úie ├«n exercitarea influen┼úei sale la nivel european ┼či s─â exerseze continuu aceast─â influen┼ú─â. A┼čadar, Rom├ónia este un loc mai bun ┼či va continua s─â fie un loc mai bun. Ave┼úi institu┼úii eficiente ┼či independente, cum ar fi Banca Na┼úional─â, una din cele mai solide ┼či stabile. Alte institu┼úii func┼úioneaz─â de asemenea f─âr─â influen┼ú─â politic─â, ├«ntr-un fel care era de neconceput dac─â ne ├«ntoarcem la anii ÔÇÖ90. Mai este ├«ns─â un drum lung p├«n─â ca administra┼úia public─â ┼či structurile administrative s─â func┼úioneze la nivelul la care cet─â┼úenii Rom├óniei ar merita, ├«ns─â calitatea de membru a UE e un factor pentru men┼úinerea acestor institu┼úii independente, ceea ce este parte a statului de drept. 

Jonathan Scheele a lucrat ├«n cadrul Comisiei Europene din 1974 p├«n─â ├«n 2012. Din 2001 p├«n─â ├«n 2006, a fost ┼čeful delega┼úiei Uniunii Europene ├«n Rom├ónia. A avut un rol important de-a lungul negocierilor de aderare cu UE, fiind foarte prezent ├«n spa┼úiul public ┼či mediatic rom├ónesc ┼či o figur─â foarte popular─â ├«n Rom├ónia ÔÇô a ales s─â fie un diplomat activ ┼či implicat, folosind bine pozi┼úia sa oficial─â ┼či influen┼úa func┼úiei. Ulterior, ├«ntre 2007 ┼či 2010, a fost director pentru politici de transport ├«n cadrul Comisiei Europene. Ultima sa pozi┼úie ca func┼úionar european, ├«nainte de a se pensiona, a fost cea de ┼čef al Reprezentan┼úei Comisiei Europene ├«n Marea Britanie. ├Än prezent, este cercet─âtor asociat la South East European Studies Oxford (SEESOX).

a consemnat Bianca TOMA  

Apari┼úia acestui text a fost realizat─â cu asisten┼úa Uniunii Europene, ├«n cadrul unui grant oferit de Parlamentul European ├«n domeniul comunic─ârii. De con┼úinutul acestui articol este responsabil─â doar revista Dilema veche ┼či nu se poate considera sub nici o form─â c─â textul reflect─â punctul de vedere al Uniunii Europene.

Proiectul BeEU - 8 organiza┼úii mass-media pentru un Parlament este cofinan┼úat de Uniunea European─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.