⬆
cei şapte ani de ue
Cum ar fi fost fără…
Schimbarea de putere care a urmat imediat a făcut ca integrarea efectivă să se producă în 2007. Dacă ne gîndim numai la cariera echivocă ulterioară a acestor doi oameni – Emil Constantinescu şi Adrian Năstase –, ne dăm seama că nimic nu era predestinat sau programat în această poveste.
"România este un loc mai bun“ - interviu cu Jonathan SCHEELE
MCV a fost, dacă vreţi, partea a doua a mecanismului de salvgardare iniţial gîndit pentru a preveni fenomene de derapaj, a fost o chestiune mai largă, care a mers mai departe de domeniul justiţiei şi al administraţiei publice. A fost o modalitate prin care am dorit ca reformele administraţiei şi justiţiei să fie păstrate.
„Există un discurs în care «ei» sînt întotdeauna mai buni decît «noi»“
"La fel ca şi ceilalţi cetăţeni ai României, care vedeau aderarea ca pe un sfîrşit al aventurii, al poveştii integrării europene a României. Este adevărat însă că, după aceea, am văzut că povestea abia începe, era doar o închidere de capitol şi o deschidere a altuia."
"Frustrarea de a fi pe hîrtie a şaptea putere în UE, dar, în realitate…“ - de ce este nevoie de Eurosfat
Grupul nostru de tineri profesionişti avea o dilemă constantă legată de România în UE: cum este posibil ca subiectele legate de politicile europene să fie atît de inexact prezentate sau, pur şi simplu, cu totul absente din mass-media românească, fie ea presă scrisă, online, televiziuni sau radio.
Candidaţii faţă cu statul de drept
Cînd vrei să faci bilanţul ultimilor şapte ani şi să pui pe hîrtie ce-a făcut UE în România sau cum s-a schimbat România de cînd a intrat în UE, găseşti o listă lungă de teme, mize, legi, reforme, politici. Două mari teme au dominat ultimul deceniu al celei mai tinere democraţii europene: banii de la UE şi dreptatea!
Costurile opţiunii non-Occident
Un sondaj recent arată că aproape jumătate din români (45%) regretă comunismul. Un asemenea rezultat pare să sugereze că românii s-au săturat de o tranziţie care nu se mai sfîrşeşte şi ar dori mai curînd întoarcerea la un regim autoritar şi o economie centralizată, pe care şi le amintesc romanţat din tinereţe.
Cap pentru PAC - discutînd despre agricultură la Parlamentul României
România a fost şi a rămas astăzi cea mai mare societate rurală şi agricolă din Europa. Anii de comunism l-au împins pe ţăranul român către oraşe şi uzine, prin industrializarea forţată, iar apoi tranziţia (în special ultimii zece ani) a venit cu o tendinţă de sens opus.