Costurile opţiunii non-Occident

Otilia NU┼óU ┼či Sorin IONI┼ó─é
Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Costurile opţiunii non Occident jpeg

├Än vreme ce entuziasmul integr─ârii ├«n UE s-a cam spulberat din cauza crizei care a acoperit aproape toat─â perioada postaderare, politicienii populi┼čti ofer─â publicului gur─â-casc─â un nou ÔÇ×modelÔÇť social ┼či economic: abandonarea t─âcut─â a Occidentului ┼či g─âsirea unor solu┼úii ÔÇ×alternativeÔÇť, precum rela┼úiile mai str├«nse cu China sau Rusia, care s─â aduc─â investi┼úii ┼či s─â umple miraculos buzunarele unei popula┼úii s─âr─âcite, ├«n caz c─â Occidentul ne p─âr─âse┼čte, exasperat. C─â nu e un scenariu fantezist, o arat─â evolu┼úiile schi┼úate de guvernul Orb├ín ├«n Ungaria vecin─â. ├Än realitate, avem aici de-a face cu o fals─â dilem─â: UE ┼či SUA nu ne ├«mpiedic─â nici acum s─â atragem investi┼úii din Rusia sau China, ├«n acelea┼či condi┼úii ├«n care joac─â pe pia┼ú─â ┼či companiile europene sau americane. Op┼úiunea pe care o prezint─â politicienii ÔÇô ÔÇ×dac─â nu ne vrea Occidentul, atunci ne vrea OrientulÔÇť ┼či ÔÇ×n-avem nevoie s─â ne vindem ┼úara UE sau SUAÔÇť ÔÇô e doar o escamotare pentru public a consecin┼úelor dezastruoase pe care le-ar avea ├«nc─âlcarea regulilor statului de drept, explozia corup┼úiei ┼či eliminarea anticorpilor din justi┼úie, un risc real anul acesta din cauza marilor dosare de corup┼úie ajunse la scaden┼ú─â. Regulile pe care le impun UE ┼či SUA, ┼úin├«nd de continuarea luptei anticorup┼úie, s├«nt ├«n beneficiul nostru, nu al lor. Renun┼úarea la direc┼úia occidental─â cu tot ce presupune ea ÔÇô adic─â nu ├«n viziunea ÔÇ×meniuÔÇť pe care o ├«n┼úeleg unii: noi alegem doar ce vrem din UE, anume fondurile, ┼či l─âs─âm ├«n farfurie statul de drept ÔÇô ar avea consecin┼úe grave, at├«t economice, printr-un posibil boicot, c├«t ┼či prin faptul c─â, din abandonarea anticorup┼úiei ÔÇ×impuse din afar─âÔÇť, principalii pierz─âtori s├«ntem noi, ÔÇ×cei 99%ÔÇť.

ÔŚĆ Ce ne dorim noi, de fapt? Un sondaj recent arat─â c─â aproape jum─âtate din rom├óni (45%) regret─â comunismul. Un asemenea rezultat pare s─â sugereze c─â rom├ónii s-au s─âturat de o tranzi┼úie care nu se mai sf├«r┼če┼čte ┼či ar dori mai cur├«nd ├«ntoarcerea la un regim autoritar ┼či o economie centralizat─â, pe care ┼či le amintesc roman┼úat din tinere┼úe. De fapt, oamenii s├«nt par┼úial dezam─âgi┼úi c─â Rom├ónia nu avanseaz─â pe m─âsura a┼čtept─ârilor de la ├«nceputul unei tranzi┼úii dureroase: am ajuns, cu chiu, cu vai, ├«n UE de ┼čapte ani, dar tot nu tr─âim ca ├«n Germania. Cu toate acestea, este esen┼úial s─â nu uit─âm de unde am pornit ├«n 1989, realmente: de la binecuv├«nt─ârile nesf├«r┼čitului stat la coad─â, ale frigului ┼či ale t─âierii de curent; ┼či, c─â, de fapt, noi ne-am dori ca, ├«n anii ace┼čtia, s─â ardem etape de modernizare, prin care alte ┼ú─âri au trecut ├«n c├«teva decenii, un lucru dificil ┼či ambi┼úios, ┼či care va mai dura mul┼úi ani de acum ├«ncolo, dar care nu e imposibil.

L─âs├«nd la o parte percep┼úia subiectiv─â a lui ÔÇ×├«nainte era mai bineÔÇť, realitatea e c─â, ├«n ciuda unei tranzi┼úii dureroase ├«n anii ÔÇÖ90, standardul nostru de via┼ú─â s-a ├«mbun─ât─â┼úit substan┼úial. De pild─â, PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat ├«ntre 1992 ┼či 2008, iar num─ârul de autoturisme a crescut de 3,6 ori din 1990 p├«n─â azi (dup─â o analiz─â a Consiliului Concuren┼úei). ├Än Bucure┼čti, ne apropiem de media european─â la ambii indicatori. Ar fi nedrept s─â spunem c─â nu o ducem mai bine dec├«t ├«nainte, c├«nd, ├«n propriul apartament, cu greu se mai poate g─âsi vreun obiect dinainte de 1989 care s─â nu fi fost ├«nlocuit ├«ntre timp cu unul mai modern, mai pu┼úin ur├«t ┼či mai func┼úional. Bunurile noastre s├«nt cump─ârate dintr-o pia┼ú─â liber─â; ├«nainte de ÔÇÖ89, un televizor color cu 100 de canale sau o mobil─â de culoarea dorit─â nu s-ar fi g─âsit, nici cu bani, nici cu pile, nici cu stat la coad─â. Dar n-am fi ajuns la nivelul relativ de azi de bun─âstare dac─â n-am fi preluat modelul capitalist liberal al economiilor occidentale, care ne-a dat alegere, economic─â ┼či politic─â, a deschis o pia┼ú─â, a atras investi┼úii. La fel, cre┼čterea economic─â ┼či atingerea unor standarde democratice (cum ar fi libertatea de exprimare sau pluralismul politic, chiar a┼ča distorsionate ┼či abuzate cum s├«nt ele la noi) n-ar fi fost posibile dac─â ne-am fi izolat ┼či nici dac─â ne-am fi ├«ndreptat spre modele autoritare tip Rusia sau China. C─â exist─â o leg─âtur─â direct─â ├«ntre modelul capitalist ┼či democratic occidental, pe de o parte, ┼či dezvoltare economic─â, pe de alt─â parte, o putem observa uit├«ndu-ne la ┼ú─ârile din jur. ├Äntre vecinii no┼čtri, cu c├«t s-a mers mai repede spre Occident ┼či valorile sale, ┼či cu c├«t desprinderea de influen┼úa estic─â a fost mai rapid─â, cu at├«t ┼či evolu┼úia economic─â ┼či democratic─â a ┼ú─ârii respective a fost mai spectaculoas─â. Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, statele baltice, Slovenia, mai angajate pe drumul reformelor ┼či pe tranzi┼úia rapid─â spre economia de pia┼ú─â, nu au irosit primii ┼čapte ani ai tranzi┼úiei ca Rom├ónia, Bulgaria sau Albania ┼či au intrat ├«n UE cu trei ani mai devreme dec├«t noi, r─âm├«n├«nd ┼či azi cu un avans economic consistent fa┼ú─â de noii intra┼úi.

├Än acest timp, Ucraina, Moldova, Caucazul de Sud, Serbia, Albania etc. r─âm├«n cu decalaje importante fa┼ú─â de statele dezvoltate ┼či cu probleme majore de func┼úionare at├«t a economiei, c├«t ┼či a statului de drept. Mai mult, pentru cine a sim┼úit-o pe pielea lui, ├«n regiunea noastr─â, op┼úiunea Occident vs Rusia e deseori alegerea dintre libertate ┼či ┼čantaj, mai brutal sau mai cu fereal─â. Occidentul niciodat─â nu ┼čantajeaz─â, nu for┼úeaz─â o ┼úar─â s─â-┼či schimbe priorit─â┼úile, prin amenin┼ú─âri; Rusia ├«ns─â amenin┼ú─â cu sanc┼úiuni economice de fiecare dat─â c├«nd cineva din zona pe care o percepe ca fiind ÔÇ×sub influen┼úa saÔÇť vrea s─â-┼či sporeasc─â leg─âturile cu Occidentul, f─âr─â permisiune prealabil─â (a se vedea povestea Moldovei cu vinurile, a Lituaniei cu laptele, a Ucrainei ┼či a altor ┼ú─âri din Estul Europei cu gazul). Cu Occidentul, op┼úiunea de a avea rela┼úii economice ┼či politice e consensual─â. Vrei s─â intri ├«n r├«ndul ┼ú─ârilor dezvoltate ┼či democratice ┼či s─â faci afaceri cu ele, trebuie doar s─â ├«ndepline┼čti ni┼čte principii, acelea┼či pentru toat─â lumea, ┼či care nu se schimb─â ├«n timp (de pild─â, respectarea drepturilor omului, minime standarde economice, reciprocitate ├«n rela┼úiile comerciale). C├«nd am negociat s─â intr─âm ├«n UE, a fost c─â am vrut noi ┼či a fost ├«n beneficiul nostru s─â ader─âm la un set de principii democratice ┼či la economie ┼či circula┼úie liber─â; nu ne-a str├«ns nimeni cu u┼ča, amenin┼ú├«ndu-ne c─â altminteri ne ┼úine ├«n frig. ÔÇ×Condi┼úionalit─â┼úileÔÇť negociate cu UE ├«nainte de aderare nu s├«nt ├«n ÔÇ×beneficiul UniuniiÔÇť ┼či ├«n ÔÇ×detrimentul nostruÔÇť, ci, dimpotriv─â, s├«nt angajamente de respectare a unor reguli elementare, democratice, de pia┼ú─â liber─â, de stat de drept, din care, ├«n primul r├«nd, publicul iese ├«n c├«┼čtig. Tocmai din cauz─â c─â este consensual─â, liber─â, orientarea c─âtre Occident nu ├«nseamn─â exclusivitate: numai Rusia, ├«n regiunea asta, g├«nde┼čte ├«n termeni de ÔÇ×cine nu este cu mine este ├«mpotriva meaÔÇť. ├Än calitate de membru UE, nu for┼úeaz─â nimeni Guvernul Rom├óniei s─â nu ├«ncheie acorduri, ├«n┼úelegeri, afaceri, ┼či cu state ca Rusia ┼či China, sau cu firme de acolo. Doar c─â aceste ├«n┼úelegeri trebuie s─â fie complementare, nu alternative, ┼či trebuie s─â respecte regulile la care ne-am angajat, adic─â, de pild─â, f─âr─â distorsionarea concuren┼úei care s─â dezavantajeze firmele europene ├«n pia┼úa unic─â. Nu putem da ajutor de stat unei firme din China, ┼či nici nu putem construi vreun monopol Gazprom ├«n vreun col┼ú din pia┼úa unic─â de energie. Este evident c─â am ie┼čit ├«n c├«┼čtig din orientarea c─âtre Occident, ┼či am fi ie┼čit ┼či mai bine, dac─â n-am fi ┼čov─âit, p├«n─â spre sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, cu reforme la jum─âtate.

Azi, Rom├ónia este foarte integrat─â economic cu Occidentul ┼či economia rom├óneasc─â pur ┼či simplu nu ar putea func┼úiona dac─â rela┼úiile comerciale cu ┼ú─ârile occidentale ar fi perturbate. Aproximativ 80% din rela┼úiile comerciale interna┼úionale (importuri ┼či exporturi) s├«nt cu ┼ú─âri din Occident (UE, SUA, alte ┼ú─âri europene non-membre, cu excep┼úia Rusiei) ┼či, ├«n ciuda impresiei generalizate de ÔÇ×invazie de produse din ChinaÔÇť, datele statistice oficiale arat─â c─â doar 13% din importuri (┼či 7% din exporturi) s├«nt cu Asia. Mai mult dec├«t at├«t, e important─â ┼či structura exporturilor: cel al Rom├óniei c─âtre UE este mai sofisticat industrial dec├«t exporturile noastre ├«n general. Asta, c─â tot se pl├«ngea publicul c─â export─âm prea multe minerale ┼či materii prime neprelucrate, cu valoare ad─âugat─â mic─â; dac─â a┼ča o fi, nu cu UE ie┼čim ├«n pierdere la acest capitol. Dac─â ├«n medie (conform Eurostat) aproximativ 50% din exporturile noastre totale s├«nt produse manufacturate, echipamente, utilaje, ma┼čini de transport, ├«n rela┼úia cu UE ponderea acestor bunuri variaz─â ├«ntre 70-74%. Cu alte cuvinte, cazul Rom├óniei infirm─â spectaculos ideile naiv-spontane sau pe cele mai elaborate, bazate pe teoriile dependen┼úei (tip hegemon/periferie) cum c─â integrarea comercial─â cu state sau regiuni avansate economic te ÔÇ×├«ncuieÔÇť ├«ntr-o structur─â defavorabil─â de produc┼úie ieftin─â, adic─â ├«n subdezvoltare. ├Än realitate, s-a ├«nt├«mplat exact opusul. Deschiderea grani┼úelor Occidentului pentru libera circula┼úie a for┼úei de munc─â a contribuit ┼či ea enorm la cre┼čterea nivelului de bun─âstare ┼či la deschiderea ┼ú─ârii c─âtre valorile occidentale. Se estimeaz─â c─â exist─â aproape 3 milioane de rom├óni care lucreaz─â ├«n Occident, p─âstreaz─â leg─âtura cu familia ┼či trimit bani acas─â: ├«nainte de criz─â, ├«n 2008, sumele din astfel de transferuri dep─â┼čeau 5 miliarde de euro pe an, din care 70% numai din Spania ┼či Italia (criza a ├«njum─ât─â┼úit sumele, dar ele reprezint─â ├«n continuare o surs─â important─â de acoperire a deficitului de cont curent). Ace┼čti oameni aduc ├«n ┼úar─â nu doar bani, ci ┼či idei ┼či atitudini noi. ├Än ceea ce prive┼čte investi┼úiile str─âine directe, din soldul de aproximativ 60 de miliarde de euro de la sf├«r┼čitul lui 2012, peste 98% (!) s├«nt investi┼úii din ┼ú─âri occidentale. Nici Rusia, nici China nu se g─âsesc ├«n primele 30 de ┼ú─âri de origine pentru investi┼úiile str─âine ├«n Rom├ónia, de┼či nu le-a oprit nimeni s─â investeasc─â p├«n─â acum, dac─â doreau. ├Än loc de asta, plutonul e condus deta┼čat de Olanda, care, culmea, se ├«nt├«mpl─â s─â fie principalul adversar al intr─ârii Rom├óniei ├«n Schengen. Ceea ce spune multe: cu siguran┼ú─â c─â, economic, Olanda (cu aproape un sfert din totalul investi┼úiilor str─âine directe din Rom├ónia) ar avea tot interesul pentru propriile firme s─â intr─âm odat─â ├«n Schengen; dar ├«ndeplinirea standardelor de stat de drept este o chestiune at├«t de important─â pentru clubul select al statelor membre, ├«nc├«t merit─â costurile non-integr─ârii ├«n Schengen, pe care le suport─â propriile firme. La fel, Germania ┼či Fran┼úa, alte dou─â oponente ale integr─ârii Rom├óniei ├«n Schengen, s├«nt ┼či ele ├«n top 5 investitori str─âini.

Cu alte cuvinte, viziunea mercantilist-├«ngust─â, conform c─âreia lumea occidental─â se conduce doar dup─â interese materiale meschine, se infirm─â ┼či ├«n aceast─â privin┼ú─â. Companiile occidentale serioase (fie ele mari sau IMM-uri) vin ├«ns─â nu doar cu bani, ci ┼či cu o practic─â diferit─â de a face afaceri, cu reguli de guvernan┼ú─â corporativ─â; ├«n calitate de outsider-i, de noi intra┼úi ├«n pia┼ú─â ┼či mai pu┼úin conecta┼úi, pot chiar strica regulile jocului pentru ┼čmecherii locali, c─ârora le fac concuren┼ú─â ┼či contribuie la cur─â┼úarea mediului de afaceri autohton. Astfel, ├«n anumite sectoare, de pild─â, sectoarele avansate tehnologic sau sectorul financiar bancar, ├«n structura ac┼úionariatului, majoritari s├«nt investitorii str─âini; dac─â ace┼čtia func┼úioneaz─â ├«n condi┼úii concuren┼úiale, f─âr─â rela┼úii speciale cu statul, devine ├«n interesul lor s─â se ├«nt─âreasc─â ┼či reglementatorii, pentru reguli egale pentru toat─â lumea, ┼či sectorul ├«ncepe s─â func┼úioneze sustenabil, ca ├«n cazul sectorului bancar dup─â anii 2000. Nu ├«n ultimul r├«nd, aderarea la UE ne-a adus ┼či bani europeni pentru infrastructur─â, ┼či recuperarea decalajelor, granturi UE sau ├«mprumuturi avantajoase de la BERD ┼či BEI ÔÇô chiar dac─â nu i-am cheltuit cum trebuie. Din cei 500 de kilometri de autostrad─â pe care, de bine, de r─âu, ├«i avem ├«n sf├«r┼čit, peste 90% s-au (re)construit din ace┼čti bani, nu de la bugetul nostru, lucr├«ndu-se c├«t de c├«t dup─â reguli europene. La fel, faptul c─â am respectat ni┼čte proceduri de bun─â guvernare fiscal─â ┼či de minime reforme administrative, ├«n acord cu donori interna┼úionali (UE, FMI, Banca Mondial─â), a ┼úinut banii b─âncilor ├«n ┼úar─â ┼či a dat ┼čansa Guvernului s─â se ├«mprumute ieftin ┼či pentru un deficit mai mic, evit├«ndu-se derapaje macroeconomice majore ├«n timpul crizei; pe scurt, s-a evitat falimentul sistemic.

ÔŚĆ Ce ni se cere? Pe scurt, partenerii no┼čtri occidentali cer lucruri care s├«nt, f─âr─â excep┼úie, ├«n primul r├«nd ├«n beneficiul nostru: corup┼úii s─â nu ne fure banii, nici pe ai no┼čtri, nici pe ai donorilor occidentali; echilibrele macro s─â respecte aritmetica, adic─â s─â nu explodeze vreun deficit, infla┼úie, ┼čomaj mai ├«ncolo; pie┼úele s─â func┼úioneze dup─â reguli obiective, nediscriminatorii, transparente; iar statul s─â-┼či ├«nt─âreasc─â institu┼úiile care asigur─â c─â regulile acestea se respect─â ┼či dup─â ce nu mai st─â Vestul cu nuiaua pe noi. Absolut toate aceste reguli s├«nt ├«n beneficiul cet─â┼úeanului rom├ón, nu al ÔÇ×VestuluiÔÇť; prin asta nu ne vindem ┼úara unor interese obscure antina┼úionale. S├«nt ├«n interesul nostru ┼či lovesc uneori dur ├«n interesele personale sau de grup ale politicienilor. Ca urmare, ace┼čtia vor s─â ne conving─â, de fapt, c─â protejarea propriilor clien┼úi ┼či promovarea a tot felul de idei heterodoxe s├«nt acte de patriotism ┼či demnitate na┼úional─â.

ÔŚĆ Adev─âratele op┼úiuni nucleare. Ca urmare, costurile luptei anti-anticorup┼úie, chiar ├«n spatele pretextului de a prefera Rusia ┼či China, Occidentului, pot fi uria┼če. Pe de o parte, Rom├ónia nu poate fi abandonat─â u┼čor, din cauza intereselor strategice americane ┼či a riscului de contagiune ├«n ┼ú─âri crezute p├«n─â de cur├«nd democratice, dar care se dovedesc vulnerabile (Ungaria, Bulgaria, Grecia). Exist─â riscul ca derapajele politice majore ÔÇô tendin┼úe autoritariste ┼či iresponsabilitate fiscal─â ÔÇô s─â se extind─â ├«n toat─â regiunea. Chiar ├«n condi┼úiile ├«n care Occidentul are ┼či alte probleme dec├«t Rom├ónia (Siria, Ucraina, alegeri europene, alunecarea Ungariei pe panta dictaturii, deteriorarea democra┼úiei ├«n Bulgaria etc.), nu va trece cu vederea abaterile din Rom├ónia at├«t de u┼čor, tocmai din cauza instabilit─â┼úii din zon─â, pentru care nimeni nu are nevoie de o problem─â ├«n plus. Exist─â multe sanc┼úiuni ┼či instrumente pe care UE le-ar putea folosi, la o adic─â, de┼či ele nu s├«nt formalizate ├«n documente, dincolo de greu-aplicabila ÔÇ×op┼úiune nuclear─âÔÇť a suspend─ârii votului Rom├óniei din Consiliu, despre care pu┼úin─â lume ┼čtie exact ce ├«nseamn─â ┼či ce efecte are. Oricum, nici aceasta n-ar conta prea mult ├«n campaniile electorale na┼úionale ┼či nici nu-i va intimida pe politicienii hot─âr├«┼úi s─â scape de pu┼čc─ârie cu orice pre┼ú. Exist─â, ├«ns─â, alte arme pe care le-ar putea folosi UE: de pild─â, t─âierea banilor europeni pe motiv de corup┼úie, ca banul contribuabilului european s─â nu fie irosit, o palm─â teribil─â ├«n an electoral, dar justificat─â inclusiv prin slaba calitate a Acordului de Parteneriat respins a treia oar─â de Comisie. Fondurile de la UE pentru 2014 ÔÇô 2020 nu s├«nt mici: 22 miliarde de euro ├«n fonduri structurale plus 17,5 miliarde de euro ├«n Politica Agricol─â Comun─â. Apoi, ├«n cazul ├«n care derapajele se agraveaz─â ┼či Guvernul nu se ┼úine de promisiuni privind reforma administra┼úiei, nu este exclus ca acordul FMI / UE / Banca Mondial─â s─â fie rupt, ceea ce ar afecta ├«ncrederea cam zdruncinat─â a investitorilor str─âini. Acordul, o garan┼úie de dou─â miliarde euro de la FMI ┼či dou─â miliarde de la UE, conteaz─â mai mult pentru credibilitatea pe care o ofer─â ├«n stabilitatea economic─â din Rom├ónia: de pild─â, b─âncile str─âine nu-┼či retrag finan┼úarea sucursalelor de aici, principalul sprijin al sistemului bancar, tocmai din cauza acestei ├«ncrederi. ├Än cel mai r─âu caz, UE sau statele membre ar putea recurge chiar la ├«nchiderea grani┼úelor ┼či restric┼úii pentru lucr─âtorii rom├óni afar─â, o chestiune cu adev─ârat devastatoare ┼či care s-ar resim┼úi public instantaneu: dac─â Spania ┼či Italia ar aplica o asemenea m─âsur─â drastic─â, am pierde imediat peste 3 miliarde de euro pe an, iar cei 3 milioane de rom├óni trimi┼či acas─â, plus familiile lor, ┼či-ar exprima din plin furia la vot (sau cine ┼čtie cum altfel). Asemenea sanc┼úiuni ar lovi, din p─âcate, pe moment, foarte puternic ├«n economia ┼či societatea Rom├óniei, ├«ns─â ar putea fi adev─ârata ÔÇ×op┼úiune nuclear─âÔÇť din m├«neca Occidentului, capabil─â s─â ne aduc─â pe linia de plutire dac─â derapajele dep─â┼česc orice m─âsur─â. De la un asemenea dezastru nu ne-ar putea sc─âpa nici m─âcar cele 8,5 miliarde de euro promise (neangajant) de chinezi pentru urm─âtorii ani, care ar reprezenta abia 14% din totalul investi┼úiilor occidentale sau transferurile de la lucr─âtorii din str─âin─âtate pe doi-trei ani. Pe de alt─â parte, vestea ├«mbucur─âtoare este ┼či aceea c─â, ├«n ultimii ani, ├«n Rom├ónia s-au mai ┼či consolidat ni┼čte institu┼úii ┼či au ap─ârut stakeholders care, de┼či ┼či-ar dori s─â evite s─â se implice sau s─â ias─â public cu critici la adresa Guvernului, nu mai au alternative. Este ├«n principal situa┼úia mediului de afaceri, care ├«ncepe s─â-┼či dea seama c─â negocierile individuale ┼či ┼čpaga, caz cu caz, s├«nt periculoase ┼či nerentabile ├«ntr-un mediu politic instabil, ├«n care al┼úii s├«nt marii rechini ┼či joac─â ├«n alt─â lig─â. Cu c├«t derapajele s├«nt mai grave, cu at├«t juc─âtorii cinsti┼úi din mediul de afaceri vor fi mai afecta┼úi, pentru c─â ei produc, de fapt, ceea ce se fur─â: bani publici. Anul trecut, a fost pentru prima dat─â c├«nd mediul de afaceri s-a manifestat public ┼či tran┼čant ├«mpotriva deciziilor politice care lovesc ├«n institu┼úiile statului de drept. ├Än decembrie, Camera de Comer┼ú Rom├óno-American─â a ie┼čit cu un protest ├«mpotriva mai multor acte normative ce ├«ncalc─â principiile transparen┼úei ┼či consult─ârii, inclusiv modific─ârile la Codul Penal din ÔÇ×mar┼úea neagr─âÔÇť. Pentru a controla abaterile de la buna guvernare cu eforturi externe ┼či interne c├«t mai mici este esen┼úial ca astfel de actori s─â sanc┼úioneze public derapajele, for┼ú├«ndu-i pe politicieni s─â se comporte c├«t de c├«t responsabil ┼či ajut├«nd ┼či Occidentul s─â blocheze ini┼úiativele distructive. Pe scurt, nu avem alternativ─â real─â la op┼úiunea Vest ┼či, oric├«t de greu ┼či contraproductiv ar fi pentru o parte din clasa politic─â, trebuie s─â abandon─âm exotismele ┼či s─â ne punem pe treab─â ├«n cadrele pe care le-am promis Europei.

Sorin Ioni┼ú─â ┼či Otilia Nu┼úu s├«nt membri ai Expert Forum (www.expertforum.ro). Textul de mai sus este o form─â u┼čor adaptat─â a unui capitol din raportul anual al Expert Forum, intitulat ÔÇ×Costurile desprinderii de Occident. O evaluare pe stat de drept ┼či economieÔÇť. ├Äntregul raport poate fi accesat la adresa: http://expertforum.ro/raportul-anual-2014.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.