Români şi străini în perioada comunistă

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Micaela GHIŢESCU 

Am făcut parte din „lotul francez“ 

„În ’48 s-a închis Institutul şi profesorii francezi au fost expulzaţi. Printre ei, directorul nostru, Marcel Fontaine, după 30 de ani de viaţă în România care îi devenise a doua patrie. Expulzat împreună cu soţia lui, româncă... 

Am început să corespondăm. Pentru ei, era o legătură cu pămîntul iubit de unde fuseseră izgoniţi. Pentru noi, o fereastră spre lumea liberă, care ne era interzisă. 

În Franţa, Marcel Fontaine a înfiinţat postul de radio Paris în limba română (pe vremea aceea încă nu exista Europa Liberă). Era un mijloc de a ne încuraja şi informa, pe noi, cei rămaşi în aşteptarea... americanilor. Corespondenţa aceasta a fost considerată «spionaj în favoarea unei puteri străine». Să fim serioşi: ce informaţii secrete puteam să deţinem noi, eleve de liceu? (…) Un lucru nu ştiam pe-atunci: că, în urma acuzaţiilor care i s-au adus, la ONU, lui Vîşinski, adjunctul lui Molotov, pentru faptul că a impus prin forţă Guvernul Groza în România, sovieticii şi comuniştii români hotărîseră să «demonstreze» că occidentalii, prin ambasadele lor la Bucureşti, desfăşurau activităţi de spionaj. S-au făcut deci arestări masive şi s-au înscenat procese în care erau antrenate ambasada Marii Britanii, a Statelor Unite, a Franţei, Turciei etc. Noi am intrat în «lotul francez», format din circa 100 de persoane, printre care multe eleve şi profesoare.“ (Memoria, nr. 7, noiembrie 1992)  

● „Nu poate exista nici o deosebire între faptele unor cetăţeni români care nu se mai întorc din străinătate, fie că au fost plecaţi în misiune sau în excursie. Vinovăţia lor este aceeaşi, fapta unuia şi a celuilalt îmbracă acelaş caracter socialmente periculos. Chiar dacă împrejurările în care pleacă în străinătate, modul cum rămîn acolo şi felul cum acţionează în lagărul capitalist sînt diferite, esenţa faptelor tuturor acestor elemente criminale este comună şi anume: trădarea de patrie. 

A pedepsi pe unul şi a apăra de pedeapsă pe celălalt, pe lîngă că este inechitabil, ar avea ca rezultat încurajarea celor care nu merg în misiuni în străinătate, de a rămîne acolo nestingheriţi, fără a fi traşi la răspundere penală. 

Pentru motivele expuse mai sus, socotim necesar să se introducă la art 194 din Codul Penal un nou alineat care să prevadă că fapta unui cetăţean român plecat temporar în străinătate, fără a avea o însărcinare de stat sau de interes obştesc, care refuză să se întoarcă în ţară, se consideră de asemenea trădare de patrie şi se pedepseşte. (…)

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE General Colonel, Alexandru Drăghici 10. XI.1960 (în Agresiunea comunismului în România, ediţie de Gh. Buzatu şi Mircea Chiriţoiu, vol. II, Paideia, 1991) 

● „Cînd s-a confirmat rămînerea lui Apostu la Paris, vestea, căzută peste noi ca trăznetul, ne-a umplut de stupoare şi deznădejde, iar pe «ei» i-a îndîrjit peste măsură. Poate doar fuga Nadiei Comăneci au resimţit-o la fel de catastrofal. 

 «Ei», care acum dau toată vina pe «împuşcaţii de la Tîrgovişte», «ei» au pus şi atunci la cale spectacolul jalnic al breslei artiştilor plastici, care condamnă actul «trădător» al sculptorului transfug, votînd «indignată» excluderea lui din Uniune. Acestui blasfem public, organizat cu cinism de serviciul de propagandă, folosind frica şi oportunismul multora dintre noi, i-a stat împotrivă o femeie dîrză – Silvia Radu – care a refuzat să-şi califice prietenul ca «trădător de ţară».“  

(Sorin Dumitrescu, „Mărturii necenzurate despre George Apostu“, Memoria, nr.1, 1990)

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.