Rolul inimii, la propriu - interviu cu dr. Carmen BELADAN

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Rolul inimii, la propriu   interviu cu dr  Carmen BELADAN jpeg

Se vorbeşte tot mai mult, în ultima vreme, de creşterea numărului afecţiunilor cardiovasculare şi de consecinţele nefaste ale acestui fenomen. Care sînt efectele bolilor cardiovasculare asupra bunei funcţionări a organismului, sau, şi mai simplu, ce rol joacă inima în organismul uman?

În reprezentarea cea mai simplă, inima poate fi privită ca o pompă care asigură circulaţia sîngelui în vase, permiţînd irigarea tuturor organelor şi ţesuturilor. Întreruperea bruscă a activităţii inimii, indiferent de cauză, în absenţa unor măsuri care să îi substituie funcţia, conduce rapid la întreruperea activităţii tuturor celorlalte organe şi la moarte. Uneori, eficienţa pompei cardiace scade treptat, în timp, ca urmare a unor afecţiuni ale muşchiului cardiac sau ale valvelor, conducînd la apariţia insuficienţei cardiace, care atrage după sine afectarea progresivă a celorlalte organe şi, în final, decesul.

Să înţelegem din această reprezentare că inima este cel mai important organ?

Depinde din ce perspectivă privim. Buna funcţionalitate a organismului este profund dependentă de o funcţie cardiacă normală. Pe de altă parte, reluarea activităţii cardiace normale după o resuscitare cardiacă prelungită, de exemplu, în condiţiile în care creierul a fost afectat ireversibil, nu mai este relevantă, deoarece, în absenţa funcţiilor cerebrale, nu mai putem vorbi despre individ în integralitatea sa.

Se tot fac legături între inimă şi creier. Care sînt relaţiile dintre ele, medical vorbind? Care dintre cele două organe este mai important, sau sînt la fel de importante?

E o întrebare interesantă. Între inimă şi creier există un permanent schimb de informaţii şi, în accepţiunea clasică, activitatea inimii este supusă controlului sistemului nervos. Atît inima, cît şi vasele prezintă terminaţii nervoase care fac ca frecvenţa cardiacă şi valorile tensiunii arteriale să se modifice pe parcursul unei zile, de la zi la noapte şi de la o zi la alta, în funcţie de variaţiile tonusului sistemului nervos autonom simpatic şi parasimpatic. Astfel se explică scăderea frecvenţei cardiace în cursul nopţii, cînd predomină stimularea parasimpatică, şi creşterea frecvenţei cardiace în condiţii de stres şi activare simpatică. De asemenea, în pereţii vaselor există „senzori“ care reacţionează la creşterile sau scăderile presiunii arteriale şi au capacitatea de a transmite informaţii referitoare la aceste modificări de presiune, informaţii care vor influenţa activitatea sistemului nervos autonom în sensul reglării valorilor tensionale.

Pe de altă parte, teorii recente, izvorîte din laboratoare de neurofiziologie, încearcă să sustragă inima din ipostaza de organ „controlat“ şi să acrediteze ideea unui parteneriat de pe poziţii egale între inimă şi creier. Astfel, inima este privită ca un organ endocrin, senzorial, capabil să codifice şi să proceseze informaţii, cu un sistem nervos suficient de complex pentru a putea fi numit „creierul inimii“. Unul dintre promotorii acestor teorii şi pionier al neurocardiologiei moderne, dr. J. Andrew Armour, sugera că inima ar fi, în acest context, capabilă să memoreze, să înveţe şi să ia decizii funcţionale independent de activitatea cerebrală.

Ne întoarcem, aşadar, la inimă ca sursă a emoţiilor, a sentimentelor, a înţelepciunii, a spiritului?

Cine ştie, e o ipoteză frumoasă. Poate că civilizaţiile care considerau mintea şi inima unelte complementare în descifrarea misterelor existenţei umane nu erau, în fond, atît de departe de adevăr. Există studii care indică o prevalenţă crescută a afecţiunilor cardiovasculare în rîndul persoanelor supuse unor evenimente stresante sau emoţiilor negative, precum şi efectele benefice ale emoţiilor pozitive asupra stării de sănătate. S-a sugerat că trăirile negative, de furie, frustrare, anxietate, produc o desincronizare între cele două componente ale sistemului nervos autonom şi induc dezorganizarea ritmului cardiac, în timp ce sentimentele pozitive, de dragoste, apreciere şi compasiune, sincronizează activitatea simpatic – parasimpatic, regularizează ritmul cardiac şi cresc, în felul acesta, capacitatea de concentrare, învăţare, memoria, creativitatea. Pornind de la aceste premise, sînt în curs de evaluare strategii terapeutice şi de profilaxie bazate pe experimentarea sistematică şi cît mai veridică a emoţiilor pozitive, în speranţa generării unor modele de reacţie cu consecinţe benefice în situaţii stresante.

Dincolo de teorii şi experimente ştiinţifice, cred că, de fapt, oamenii au ştiut dintotdeauna că trăirile pozitive sînt sursa de echilibru interior şi că, în măsura în care reuşesc să le transmită şi celor din jur, pot fi vindecătoare. Relaţia medic – pacient este unul dintre exemplele cele mai grăitoare din acest punct de vedere, în momentul cînd este guvernată de compasiune pentru cel aflat în suferinţă.

De ce aţi ales cardiologia, şi nu o altă specialitate?

Cred că în momentul în care am făcut această alegere, mi-am imaginat că familiarizarea cu urgenţele cardiovasculare şi intervenţiile la graniţa fină dintre viaţă şi moarte mă vor ajuta să deţin controlul asupra celor mai dificile situaţii medicale şi „să nu mă mai tem de nimic“. Ulterior, mi-am dat seama, însă, că nu există „familiarizare“, că situaţiile critice pot fi şi chiar sînt mereu altele, că, de fiecare dată, în faţa fiecărui caz, tensiunea este aceeaşi şi că, alegînd cardiologia, nu am ales „controlul“, ci mai degrabă „tensiunea continuă“.

Pe de altă parte, cardiologia înseamnă şi echipa, sau „inimi pentru inimi“, şi acest lucru l-am descoperit atît în activitatea de zi cu zi, la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“, la secţia de cardiologie condusă de prof. dr. Carmen Ginghină, cît şi alături de colegii cu care împart tensiunea orelor de gardă.

Carmen Beladan este medic specialist cardiolog şi asistent universitar în cadrul Clinicii de Cardiologie din Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“, Bucureşti.

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Alimente pe baza de plante, foto Shutterstock jpg
Cel mai sănătos aliment pe bază de plante. Cercetătorii au găsit soluția Postului fără aditivi
Dacă ții post și vrei să eviți aditivii din produsele din comerț, alege varianta cea mai sănătoasă! În urma unui studiu recent, o echipă de cercetători din Marea Britanie a aflat care este acesta.
evaluare nationala
Luni, peste 173.000 de elevi de clasa a opta susţin proba la Limba şi literatura română, în cadrul simulării pentru Evaluarea Naţională
Luni debutează simularea pentru Evaluarea Naţională, cu proba la Limba şi literatura română, la care sunt aşteptaţi să participe peste peste 173.000 de elevi de clasa a opta.
boxa apartament png
„E nevoie de reglementarea pieței imobiliare”. Beciul vândut ca apartament la Cluj a atras furia arhitectului-șef al orașului
Un agent imobiliar a făcut un clip de prezentare a unei boxe de beci ce poate deveni apartament. După sute de comentarii furioase și o intervenție a arhitectului-șef al Clujului, administratorul agenției imobiliare a răspuns arogant: „apartament înseamnă că poate să stea un hamster”.
Diana Șoșoacă FOTO Inquam Photos / George Călin
Șoșoacă, scrisoare deschisă către Vladimir Putin: „Pericolul încă nu a trecut. Suntem împinși spre război”
Eurodeputata Diana Șoșoacă, președinta SOS România, i-ar fi scris președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, o scrisoare în care se plânge de respingerea candidaturii sale. Șefa SOS România i-a cerut sprijinul și i-a propus să lupte împreună împotriva neo-fascismului.
Cornel şi Cornelia Patrichi au fost împreună peste 4 decenii jpeg
Ce amintiri o leagă pe Cornelia Patrichi de regretatul ei soț. Fosta balerină nu îl poate uita pe „regele dansului”: „Stăteam așa la povești”
Cornelia Patrichi și-a deschis sufletul și a vorbit despre moartea regretatului său soț, Cornel Patrichi. Fosta balerină și-a readus aminte de cele mai frumoase momente petrecute alături de cel supranumit „regele dansului”.
Cum se întreține Monica Davidescu la 52 de ani!
Cum se întreține Monica Davidescu la 52 de ani! „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în sac”
La 52 de ani ai săi, Monica Davidescu își menține silueta cu ușurință.
gheboasa jpg
Ce pedeapsă a primit Gheboasă după ce a fost prins cu droguri anul trecut. Artistul a aflat decizia judecătorilor
Gheboasă, trapper-ul îndrăgit de generațiile de tineri din România, a fost amendat cu câteva zeci de mii de lei după ce a fost prins anul trecut cu 1,5 grame de canabis în Capitală.
suier foto facebook png
Șuier, celebrul câine polițist, a ieșit la pensie. „În ultimii 7 ani a fost simbolul luptei antidrog”
Șuier, celebrul câine polițist antrenat la Centrul Chinologic din Sibiu, a ieșit la pensie, anunță Eduard Ionescu.
Anca Turcasiu si Calin Serban, foto Facebook jpg
Fobia de care Anca Țurcașiu a reușit să scape. Iubitul ei, Călin Șerban, a povestit tot!
Anca Țurcașiu (54 de ani) se simte în largul ei alături de noul său iubit, Călin Șerban. Bărbatul a făcut-o să simtă din nou fiorii dragostei, dar și să își învingă o teamă personală. Ce fobie a reușit să depășească?