Rolul civilizator al femininului

Monica NEAŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
Rolul civilizator al femininului png

La sf├«r┼čitul secolului al XI-lea, ducele Guillaume de Aquitania (1071-1126) ├«┼či ├«nc├«nta ┼či scandaliza contemporanii cu crea┼úiile sale literare. ├Än versuri tandre, el ├«┼či c├«nta dragostea pentru o doamn─â idealizat─â ┼či intangibil─â, insist├«nd pe supunerea datorat─â acesteia. ├Än versuri la fel de ├«nfl─âc─ârate, dar ├«ntr-un limbaj licen┼úios, ducele ├«┼či l─âuda cuceririle mundane, una dintre ele beneficiind, conform legendei, de un portret nud pe interiorul scutului r─âzboinicului-trubadur. Aventurile literare ale ducelui marcheaz─â ├«nceputurile unui fenomen cultural ┼či social ├«n Fran┼úa medieval─â. Cunoscut─â sub numele de

sau amor curtenesc, lirica trubadurilor a ├«nflorit la marile cur┼úi senioriale franceze, ea pun├«ndu-┼či amprenta asupra mentalit─â┼úilor elitelor europene. Lumea violent─â a r─âzboinicilor s-a l─âsat ├«mbl├«nzit─â,

impun├«nd un nou tip de comportament. Cavalerul se transform─â ├«ntr-un personaj curtenitor, generos, care ├«┼či modeleaz─â caracterul pentru a fi pe placul doamnei, personajul central din c├«ntecele trubadurilor. 

Departe de a fi sinonim─â cu ideea de emancipare a femininului, dragostea curteneasc─â este dominat─â de dorin┼úa masculin─â de a-┼či eviden┼úia rafinamentul ┼či elegan┼úa prin intermediul doamnei. Cavalerii, majoritatea inferiori din punct de vedere social, venerau o doamn─â enigmatic─â, ├«i purtau culorile, o slujeau cu fidelitate, o ap─ârau de curtenii tr─âd─âtori ┼či de furiile unui so┼ú r─âu, dovedindu-┼či devotamentul fa┼ú─â de st─âp├«na inimii lor. Prin intermediul acestui personaj feminin idealizat, societatea r─âzboinicilor se civilizeaz─â, ├«nva┼ú─â s─â ├«┼či ├«nfr├«neze impulsurile ┼či s─â dea dovad─â de r─âbdare ┼či modestie.  Dac─â aten┼úia slujnicelor se c─âp─âta cu daruri modeste, dragostea doamnei se dob├«ndea gra┼úie unui discurs pl─âcut, aproape savant, printr-un comportament elegant la curte, la serb─âri sau ├«n simple conversa┼úii. Conceptul de curtoazie se impune ├«n g├«ndirea european─â, desemn├«nd omul elegant, generos, rafinat. ├Än final,

devine pretextul pentru un comportament civilizat, arta iubirii implic├«nd un rafinament cotidian, fie c─â vorbim de societatea masculin─â sau de cea feminin─â. 

Tot ├«n aceast─â epoc─â ├«┼či fac apari┼úia diverse reguli de comportament, inspirate de scrierile Antichit─â┼úii. Amuzante pentru cititorul contemporan, multe ├«i ironizeaz─â pe domnii ┼či doamnele de acum ┼čapte sute de ani. Doamna trebuie s─â bea cu grij─â, cu ├«nghi┼úituri mici, s─â nu ├«┼či ├«ndese m├«ncarea ├«n gur─â sau s─â ia o alt─â bucat─â ├«nainte s─â termine ce are ├«n farfurie, s─â ├«┼či ┼čtearg─â gura de gr─âsime, s─â bea delicat din potir, s─â nu produc─â sunete nepl─âcute c├«nd bea ┼či s─â evite be┼úia (Jean de Meung,

, secolul al XIII-lea). ├Än cazul cavalerilor, s├«nt men┼úionate diverse sfaturi privind curtarea doamnei: domnul trebuia s─â dea dovad─â de tact ┼či cump─âtare, nimic nu deranjeaz─â mai mult dec├«t striden┼úele de limbaj ┼či faptele necugetate. Darul, marea problem─â a ├«ndr─âgostitului medieval, cunoa┼čte o transformare radical─â fa┼ú─â de tradi┼úia Antichit─â┼úii. Dac─â ├«n vremea lui Ovidiu, darurile cump─ârau favorurile curtezanei, ├«n Evul Mediu ele simbolizau dragostea, de aceea erau alese cu grij─â, scopul fiind s─â aminteasc─â de un sentiment, nu s─â oblige. Lirica trubadurilor evoc─â ┼či senzualitatea dragostei, oferind sfaturi pentru momentul ├«nt├«lnirii amoroase (tr─âit─â sau imaginat─â). B─ârbatul, chiar dac─â el era cel care conducea jocul erotic, trebuia s─â dea dovad─â de ├«nfr├«nare (faimoasa prob─â a trupurilor ÔÇô

), să asculte de dorinţele doamnei, plăcerea dragostei

era ├«mp─ârt─â┼čit─â de ambii parteneri. 

Tr─âit─â sau imaginat─â, dragostea trubadurilor a acordat femininului un rol definitoriu ├«n procesul civiliz─ârii, doamnele fiind cele care au conferit elegan┼ú─â ┼či rafinament Europei medievale ┼či moderne. Considerate

doamnele de la marile curţi regale sînt asociate conceptului de

├Än procesul de edificare a societ─â┼úii rafinate, regii invoc─â respectul ┼či dorin┼úele doamnelor, pentru a impune diverse reguli de polite┼úe. Printr-o exclama┼úie celebr─â,

Ludovic al XIV-lea le-a atras aten┼úia curtenilor c─â respectul datorat regelui trebuia s─â se extind─â ┼či asupra societ─â┼úii feminine. 

Reminiscen┼úele curtoaziei medievale se ├«nt├«lnesc p├«n─â ├«n epoca contemporan─â. Fascina┼úi de civiliza┼úia feudal─â, romanticii secolului al XIX-lea transform─â s─ârutul m├«inii ├«ntr-un adev─ârat semn al rafinamentului. Gestul, impus de elitele franceze, devine o adev─ârat─â mod─â ├«n Europa interbelic─â, fiind ├«nso┼úit de o serie de reglement─âri stricte. Niciodat─â practicat pe strad─â sau ├«n locuri publice, s─ârutul m├«inii era rezervat recep┼úiilor ┼či ├«nt├«lnirilor private. Domnul trebuia s─â dea dovad─â de elegan┼ú─â ┼či sobrietate, s─â a┼čtepte ca doamna s─â ├«i ├«ntind─â m├«na, iar gesturile sale s─â nu denote lascivitate. Prin reguli, considerate ast─âzi romantice sau desuete, domnii erau ├«nvesti┼úi cu o putere de protec┼úie simbolic─â, ei aduc├«nd un omagiu elegan┼úei feminine. Cavalerul care ofer─â bra┼úul doamnei, intr─â primul ├«n restaurant ┼či ├«i ┼úine u┼ča ┼či mantoul, coboar─â ┼či urc─â sc─ârile primul, iat─â c├«teva reguli de comportament, care le ├«nc├«ntau pe str─âbunicile noastre ┼či care continu─â s─â fac─â parte din ADN-ul b─ârbatului curtenitor. 

Cele dou─â R─âzboaie Mondiale, emanciparea feminin─â din anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70 ┼či muta┼úiile sociale din ultimele decenii au transformat bunele maniere ├«ntr-o cetate asediat─â, spectrul ridicolului ameni┼ú├«nd curtoazia. Bunele maniere au ├«ncetat s─â mai fie privite drept apanajul unei elite sociale, dornice s─â-┼či afirme preeminen┼úa. Chemat─â s─â tempereze agresivit─â┼úi ┼či s─â permit─â convie┼úuirea unor identit─â┼úi ┼či individualisme diverse (sociale, culturale, sexuale etc.), polite┼úea se adaptez─â ├«n func┼úie de muta┼úiile culturale, tehnologice ┼či economice. 

Monica Nea┼úu este dr. ├«n istorie, cu o tez─â despre ÔÇ×Identit─â┼úile confesionale ├«n Europa medieval─âÔÇť, ┼či lector la Funda┼úia Calea Victoriei. 

Foto: wikimedia commons

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.