Rîsul și cele sfinte

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Rîsul și cele sfinte jpeg

Adev─ârul este c─â nu e prea clar de ce nu ar trebui s─â r├«dem de cele sfinte. De ce s─â n-o facem? ╚śi dac─â nu e bine, de ce mai toate marile tradi╚Ťii religioase au o bun─â rela╚Ťie cu umorul? Se r├«de cu t├«lc, se r├«de cu luare aminte, se r├«de la urm─â. Mai mereu apare la final o r─âsturnare de situa╚Ťie care eviden╚Ťiaz─â ceva ce tinde s─â scape privirii ├«ndreptate spre rela╚Ťia dintre om ╚Öi Dumnezeu. Este un r├«s vindec─âtor, prin care r├«dem de prea omenescul care le paraziteaz─â uneori pe cele sfinte. Nu este vorba despre un r├«s adresat sfin╚Ťeniei, ci este unul care puncteaz─â c─âderile omene╚Öti din preajma acesteia, care eviden╚Ťiaz─â instrumentalizarea ei pentru beneficiile unui ego atins de monumentalism. ÔÇ×Umorul, cum ├«i spune ╚Öi numele, fr─âgeze╚Öte ╚Öi neteze╚Öte, d─â o tu╚Ö─â vie╚Ťii; este o anatem─â a grandiozit─â╚Ťii ce prilejuie╚Öte reflec╚Ťia asupra sinelui ╚Öi care ne reduce importan╚Ťa de sine.ÔÇť Acest pasaj din analistul jungian James Hillman ne ajut─â s─â ├«n╚Ťelegem de ce se poate r├«de de preo╚Ťi sau episcopi, de rabini, de pastori, de c─âlug─âri bonzi, de mae╚Ötri zen, de ini╚Ťia╚Ťi yoghini, de masoni, de muftii sau imami, de farisei sau de brahmani. R├«sul subliniaz─â un hybris, semnaleaz─â gonflarea celui care, din interiorul rela╚Ťiei cu Dumnezeu, se crede dumnezeu. Ne r├«dem de voin╚Ťa noastr─â de putere, de duplicit─â╚Ťile noastre, de statuita de care s├«ntem atin╚Öi, de arogan╚Ť─â, de fricile care ascund ambi╚Ťii, de complexele noastre de superioritate pitite sub ve╚Ömintele falsei smerenii.

De aceea, cel care st─â cel mai prost cu umorul este diavolul. Sigur, el poate batjocori anarhic orice ╚Ťine de cele sfinte, pentru c─â ├«n atitudinea lui este o revolt─â, o dorin╚Ť─â de aneantizare. ÔÇ×Diavolul poate ac╚Ťiona asemenea unui farsor, cu vorbe de duh, clovnerii, dansuri ╚Öi poante ÔÇô dar nu va avea niciodat─â acces la substratul ╚Öi smerenia umoruluiÔÇť (James Hillman). Uneori, grani╚Ťa dintre batjocur─â ╚Öi umor este greu de trasat. C├«nd Charlie Hebdo ╚Öi-a r├«s ├«n repetate r├«nduri de cele sfinte, spre revolta inflamat─â a m─ârturisitorilor celor trei monoteisme abrahamice, glumele ╚Ťinteau contexte care penalizau fie c─âderi omene╚Öti ale reprezentan╚Ťilor acestor religii, fie rigidit─â╚Ťi ideologice care paraziteaz─â experien╚Ťa vie a credin╚Ťei, fie idealiz─âri ale profilului unor lideri religio╚Öi. Cu toate acestea, unii au resim╚Ťit r├«sul caricatural de care erau vizate aspecte ale religiei lor ca fiind unul batjocoritor.

├Äns─â, dac─â r├«sul are o func╚Ťie purificatoare, dac─â el are darul de a ne flexibiliza, de a ne vindeca de hybris, de ce r├«sul patriarhilor este mai aproape de sur├«s? De ce sinaxarul nu hohote╚Öte? De ce nu avem vreo m─ârturie despre r├«sul lui Hristos? De ce Buddha z├«mbe╚Öte interiorizat ╚Öi nu r├«nje╚Öte ca un Joker al tuturor re├«ncarn─ârilor posibile? E ceva ├«n neregul─â cu r├«sul? ├Äntr-unul dintre ultimele sale interviuri, P─ârintele Dumitru St─âniloae a fost ├«ntrebat cum concepe Raiul. R─âspunsul s─âu a fost: ÔÇ×Extrem de flexibil ╚Öi f─âr─â pic de ironieÔÇť. Flexibilitatea este marc─â a izb─âvirii de egocentrism. Doar atunci c├«nd nu mai s├«ntem atin╚Öi de rigiditatea autoreferen╚Ťialit─â╚Ťii putem spune c─â avem abilitatea de a fi ├«n rela╚Ťie cu altcineva, c─â ├«l putem vedea ╚Öi pe cel─âlalt. A fi flexibil ├«nseamn─â a fi ├«n stare s─â nu prive╚Öti doar din perspectiva condescenden╚Ťei, a lui ÔÇ×Las─â, c─â ╚Ötiu eu mai bine!ÔÇť. Flexibilitatea ├«╚Ťi permite s─â te pui ╚Öi ├«n locul celuilalt, s─â empatizezi cu el, s─â i te po╚Ťi adresa f─âr─â s─â ├«l iei de sus ╚Öi f─âr─â s─â ├«i dai lec╚Ťii. S─â vrei s─â vorbe╚Öti cu cineva f─âr─â s─â ╚Ťii mor╚Ťi╚Ö s─â ├«l ╚Öi convingi de ceva. Flexibilitatea ├«nseamn─â suspendarea contonden╚Ťei personale ╚Öi stingerea dorin╚Ťei de putere.

Or, din aceast─â perspectiv─â, ironia r─âm├«ne ├«nc─â cea mai delicat─â form─â de violen╚Ť─â pe care o po╚Ťi exercita asupra altuia. Gust─âm ironiile, umorul lor, r─âsturn─ârile subtile de sens pe care ele le implic─â, ├«ns─â pe undeva s├«nger─âm din cauza lor. De asemenea, ironia are ceva autoreferen╚Ťial. Ea ├«l pune ├«n lumin─â pe autorul ei. Ironia este un fin instrument de putere. Unul care trimite c─âtre ascenden╚Ťa celui care o m├«nuie╚Öte asupra celui care o prime╚Öte. Din aceast─â perspectiv─â, umorul poate fi ╚Öi expresia unui inflexibil sentiment de superioritate ╚Öi poate fi folosit de c─âtre cel-care-╚Ötie-cel-mai-bine fie cu fine╚Ťea ironiei, fie cu violen╚Ťa batjocorii.

ÔÇ×De aproximativ 77 de oriÔÇť

Dar poate fi r├«sul ├«ndreptat literalmente c─âtre cele sfinte? ├Äntrebarea nu poate fi adresat─â dec├«t celor care ├«ntr-un fel sau altul cred ├«n Dumnezeu. Aceast─â problem─â nu poate fi pus─â dec├«t ├«n interiorul unei perspective teologice. ├Äntruc├«t ├«n interiorul ateismului nu se poate vorbi cu sens despre obiectul sfin╚Ťeniei, despre Dumnezeu, r├«sul nu ar putea viza dec├«t neajunsuri strict omene╚Öti. Am r├«de numai de fariseii credin╚Ťei, nu de Dumnezeu.

Ca atare, cum stau lucrurile dintr-o perspectiv─â religioas─â? Putem lua divinitatea ca ╚Ťint─â a r├«sului nostru? ├Äntrebarea vizeaz─â, mai degrab─â, condi╚Ťiile de posibilitate ale acestui r├«s, iar r─âspunsul este: nu, ╚Öi dac─â am vrea s─â r├«dem de Dumnezeu, propriu-zis, ceva ne-ar sc─âpa. ├Än sine, adic─â nu ├«n rela╚Ťie cu micimile noastre omene╚Öti, sfin╚Ťenia nu poate sta ca ╚Ťint─â a poantelor noastre. Cel mai bine se ├«n╚Ťelege asta atunci c├«nd avem ├«n vedere rela╚Ťia dintre sfin╚Ťenie ╚Öi ÔÇ×a fi ├«ntregÔÇť, ÔÇ×a fi nev─ât─âmatÔÇť. Leg─âtura sfin╚Ťeniei cu aceast─â ├«ntregire se aude ├«n chiar englezescul ÔÇ×holyÔÇť (ÔÇ×sf├«ntÔÇť). Are leg─âtur─â cu germanicul ÔÇ×heiligÔÇť, care provine din proto-germanicul ÔÇ×hailegaÔÇť, fiind derivat din radicalul sanscrit indo-european ÔÇ×kailoÔÇť, care ├«nseamn─â ÔÇ×a fi ├«ntregÔÇť, ÔÇ×ner─ânitÔÇť ╚Öi care a dat ├«n englez─â ╚Öi ÔÇ×healthÔÇť (ÔÇ×s─ân─âtosÔÇť). A fi sf├«nt are leg─âtur─â cu a fi ├«ntreg, a fi s─ân─âtos, ner─ânit.

Or, ├«n cheie euharistic─â, Cel care se d─â ├«n cadrul Sfintei Liturghii sub forma Sfintelor Sfin╚Ťilor, adic─â sub forma condi╚Ťiei de posibilitate a ├«ntregirii ╚Öi a vindec─ârii celor care caut─â ├«ntregirea sau vindecarea, nu poate fi atins de adresarea benign─â fie ╚Öi a unei glume condescendente. ╚śi nu pentru c─â nu ar permite asta. ├Än fond, exemplul hristic este ╚Öi despre ce ├«nseamn─â a le permite celorlal╚Ťi s─â te ia de sus, c├«nd tu e╚Öti de fapt cel care vine de Sus. Evangheliile con╚Ťin pasaje ├«n care Fiul lui Dumnezeu ├«ng─âduie s─â fie ironizat, batjocorit, insultat, luat ca ╚Ťint─â a glumelor celorlal╚Ťi. Ci pentru c─â glumele nu pot fi adresate dec├«t din vulnerabila pozi╚Ťie a celui care crede c─â ╚Ötie mai multe dec├«t Dumnezeu, Principiul ├«ntregii crea╚Ťii, Logosul ╚Öi ├Änf─âptuitorul a toate. Ar fi ca ╚Öi cum ai juca ╚Öah cu Dumnezeu, te-ai bucura c─â ai ajuns la performan╚Ťa de a anticipa ╚Öase, ╚Öapte mut─âri ╚Öi te-ai da mare ├«n fa╚Ťa lui f─âr─â a te g├«ndi c─â toate meciurile, din toate jocurile posibile, din toate lumile posibile, au fost jucate ├«n ├«ntregime de El ├«n eternitatea de dinaintea na╚Öterii tale.

├Än toat─â Biblia, Vechiul ╚Öi Noul Testament, se r├«de de aproximativ 77 de ori. Pentru un corpus de texte at├«t de mare ╚Öi at├«t de dens am putea spune c─â se r├«de cam pu╚Ťin. De pl├«ns se pl├«nge cam de 115 ori, bucuria e tr─âit─â de vreo 202 ori, iar spaima, teama sau ├«ngrozirea, de aproximativ 290 de ori. De c─âderile ╚Öi de micimile omene╚Öti se r├«de de trei ori. De dou─âzeci ╚Öi ╚Öapte de ori este vorba despre a deveni de r├«sul lumii ca efect al pedepsei divine. De opt ori apare r├«sul ca expresie a batjocurii dintre oameni. Despre r├«s ca expresie a bucuriei ╚Öi a veseliei se vorbe╚Öte de ╚Öapte ori. R├«sul ca distragere, de╚Öert─âciune ╚Öi p─âcat este men╚Ťionat de nou─â ori.

Despre Hristos ╚Öi Apostoli se r├«de de ╚Öapte ori. Iar r├«sul de Dumnezeu apare men╚Ťionat doar de trei ori. Una dintre men╚Ťiuni atrage mai cu seam─â aten╚Ťia, pentru c─â este vorba despre r├«sul lui Avraam, prototip al credinciosului, adic─â al celui care cultiv─â ╚Öi aprofundeaz─â rela╚Ťia sa cu Dumnezeu. Acest episod este chiar cel care deschide ocuren╚Ťele r├«sului ├«n Vechiul Testament ╚Öi ne vorbe╚Öte depre r├«sul prin care Avraam pune la ├«ndoial─â vestea primit─â de la Dumnezeu cum c─â el, la cei o sut─â de ani ai s─âi, ╚Öi Sara, la cei nou─âzeci de ani ai ei, vor avea un copil. Mai mult, acest r├«s este contagios, el o cuprinde ╚Öi pe Sara, so╚Ťia lui Avraam, la aflarea ve╚Ötii c─â ea va r─âm├«ne grea, ├«n ciuda v├«rstei ├«naintate. R─âsplata r├«sului lor este r├«sul batjocoritor venit din partea celor amuza╚Ťi c─â doi b─âtr├«ni se mai ╚Ťin de aducerea pe lume a unui copil. Pentru c─â, dup─â na╚Öterea lui Isaac, Sara este cea care zice: ÔÇ×R├«s mi-a pricinuit mie Dumnezeu; c─â oricine va auzi aceasta va r├«deÔÇť (Facerea, 21. 6).

R├«sul patriarhului Avraam tr─âda ├«n╚Ťepenirea ├«n atitudinea celui care, la o adic─â, fiind instalat ├«n familiaritatea cu Dumnezeu, ╚Ötie mai bine dec├«t Acesta ce se poate ╚Öi ce nu. ╚śi ce este mai nimerit dec├«t r─âspunsul unui alt r├«s care smere╚Öte vindec─âtor? Un r├«s care se r├«de la urm─â pentru a se r├«de ├«ntru mai bine.

Andrei G─âit─ânaru este psihoterapeut ┼či publicist.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.