Revenire

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

- argument -

În urmă cu zece ani, făceam la Dilema (ne-veche) un număr despre corupţie. L-am recitit acum. Este genul de amintire care îţi dă o perspectivă bună, un pas înapoi relaxant. E de bine. Au trecut doar zece ani. Şi s-au schimbat enorm de multe lucruri în domeniu. Cele mai multe în bine. Prima constatare e că atunci nu prea aveam despre ce vorbi. Aveam corupţie, dar mai puţin anticorupţie. Răzbate din acele texte o frustrare a neputinţei, autorii şi-ar fi dorit anchete, anchete pe bune, care să vizeze cazuri mari, oameni importanţi, nu doar plevuşcă. Presa vorbea despre vilele poliţiştilor. Azi avem primele averi confiscate ale unor poliţişti - vedeţi interviul cu secretarul general al ANI. Care ANI nici ea nu exista atunci. I-am invitat pe doi dintre colaboratorii de atunci să facă o trecere în revistă a ce s-a schimbat în aceşti zece ani. Sorin Ioniţă şi Dan Sultănescu au concluzii diferite. Pe lîngă, avem o serie de interviuri cu ceea ce aş putea numi “feţele anticorupţiei”. Fiecare interviu începe atipic, cu întrebarea: “Ce făceaţi în 2001?”. Veţi vedea că sînt oameni în care cred, care au schimbat ceva şi care mai pot schimba ceva. Atunci, Daniel Morar era procuror la Cluj, unul dintre puţinii procurori români care ancheta cazuri cu oameni importanţi. Atunci, Horia Georgescu era economist în zona privată. Cristi Danileţ era un judecător, tot la Cluj, care avea curajul să vorbească critic despre sistem. Primii doi conduc acum instituţiile vitale pentru lupta anticorupţie - DNA şi ANI. Danileţ este membru în CSM. Laura Ştefan era atunci o tînără juristă care lucra la un ONG, acum este tot o tînără juristă care lucrează la un ONG, dar şi o expertă recunoscută la nivel european. Interviurile mele cu "feţele anticorupţiei" sînt o încercare de încurajare, aceşti oameni suportă multe mizerii şi, chiar şi cei faimoşi dintre ei, nu simt prea des că există un public pentru care lucrează. Dumneavoastră sînteţi acest public. Lipseşte cea mai celebră faţă a anticorupţiei - Monica Macovei. Singurul politician acceptat pe ceea ce se numeşte “Divanul Dilemei”, rubrica în care redacţia stă din cînd în cînd de vorbă cu oameni care ne plac pur şi simplu. Au fost actori, artişti şi tot felul de alte persoane pe divan, dar un singur politician. Monica Macovei lipseşte din acest număr pentru că am vrut să vă aducem şi alte feţe, dar ea este prezentă în recunoştinţa celorlalţi. În 2012, UE va decide dacă va mai continua monitorizarea României în zona justiţiei. Am întrebat “feţele anticorupţiei” ce părere au despre acest lucru. Veţi vedea ce au răspuns.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.