Revelioanele ┼či reveioanele vremurilor trecute

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Revelioanele ┼či reveioanele vremurilor trecute jpeg

Mai ├«nt├«i, o precizare. ÔÇ×R├ęveillonÔÇť desemneaz─â, ├«n ┼ú─ârile occidentale, cu prec─âdere s─ârb─âtoarea din noaptea ajunului Cr─âciunului ÔÇô spre deosebire de ce sus┼úine DEX. Se petrece p├«n─â ├«n zori, se m─ân├«nc─â bine, la localurile de vari├ęt├ęs au oferte specialeÔÇŽ S─ârb─âtoarea Anului Nou este, acolo, mai pu┼úin semnificativ─â. (A crescut ├«n importan┼ú─â odat─â cu afirmarea multiculturalismului.) Cam a┼ča se pare c─â era ┼či la noi ├«n perioada interbelic─â. De fapt, ├«n zonele ├«n care tradi┼úiile s├«nt ├«nc─â puternice, a┼ča era p├«n─â de cur├«nd (poate mai e ┼či acum). La un Cr─âciun petrecut acum vreo 40 de ani ├«ntr-un sat din Maramure┼č, totul ├«ncepea la miezul nop┼úii (cu slujba de la biseric─â) ┼či continua p├«n─â ├«n zori, c├«nd cetele de colind─âtori (formate din adul┼úi) intrau din cas─â ├«n cas─â, unde intonau colinde, beau, m├«ncau, se veseleau.

Regimul comunist, ├«n care Cr─âciunul nu era s─ârb─âtoare legal─â, a f─âcut imposibil─â celebrarea prelungit─â a Na┼čterii Domnului (c─âci ├«n ziua de Cr─âciun se lucra, ┼či anume cu prezen┼úa controlat─â ÔÇ×la s├«ngeÔÇť). A┼ča se face c─â rom├ónii ┼či-au mutat marele dezm─â┼ú ├«n noaptea de Anul Nou, c├«nd urmau dou─â zile libere (dac─â era noroc ┼či de o ÔÇ×punteÔÇť, chiar mai multe).

Or─â┼čenii aveau dou─â moduri distincte de a petrece ÔÇ×noaptea dintre aniÔÇť (ca s─â folosesc unul din poncifele epocii): revelionul ┼či reveionul.

Revelionul era al oamenilor a┼čeza┼úi, al famili┼čtilor, care se adunau ├«n grupuri mici (nu mai mult de patru cupluri) ├«n fa┼úa televizorului ┼či a unei mese mai mult sau mai pu┼úin ├«mbel┼čugate. Oaspe┼úii erau primi┼úi cu televizorul deschis ┼či a┼ča r─âm├«nea, p├«n─â diminea┼úa. Scenografia era ├«ntotdeauna aceea┼či. Latura lung─â ┼či cele scurte ocupate de meseni, a patra liber─â, cu deschidere la televizor. Masa aranjat─â frumos, cu fa┼úa de mas─â ┼či tac├«murile cele bune, printre ele decora┼úii diverse, de sezon (crengu┼úe de brad, globuri de sticl─â, lum├«n─âri colorate).

┼×i aveau motive ├«ntemeiate. ├Än compara┼úie cu restul anului, programul de Revelion al Televiziunii Rom├óne era un regal. Toat─â floarea revistei rom├óne┼čti, orchestrat─â de regizori f─âr─â cusur (Lazarov, Boc─âne┼ú). P├«n─â la 12, c├«nd se transmitea discursul Conduc─âtorului, nu prea aveai ce vedea. Plugu┼čoare, coruri, muzic─â ┼či dansuri populare prelucrate de activi┼čtii c─âminelor culturale, magistrala albastr─â, macarale r├«d ├«n soare argintii. Tocmai bine pentru ca gospodinele s─â aib─â timp s─â pun─â pe mas─â salata de boeuf ┼či s─â ├«nc─âlzeasc─â sarmalele. ├Än pauzele dintre feluri, se juca o carte (canasta) sau un remi, dup─â obiceiul casei, dar mereu cu un ochi la televizor. Cui are noroc la c─âr┼úi ├«n prima noapte ├«i merge bine tot anul.

Dup─â miezul nop┼úii, nodul de la cravat─â se l─ârgea, vigilen┼úa proletar─â se ├«nmuia ┼či puteau fi v─âzute balerine decoltate decent, forma┼úii pop (Sincron, niciodat─â Phoenix), ba chiar (pe programul 2) produc┼úii din ┼ú─ârile prietene. ├Än unii ani predominau scheciurile ├«ndr─âzne┼úe (Mircea Cri┼čan, Toma Caragiu), ├«n al┼úii ÔÇô mai de brigad─â artistic─â (Radu Zaharescu, Stela ┼či Ar┼činel). Muzic─â u┼čoar─â mobilizatoare sau chiar mai decadent─â, dup─â cum b─âteau v├«nturile prin Comitetul Central. Un istoric cu metod─â ar putea chiar ├«ntemeia, vizion├«nd programele de Revelion de-a lungul timpului, un interesant studiu despre evolu┼úia ideologiei oficiale, ale fluxurilor ┼či refluxurilor cenzurii comuniste.

Reveionul era altfel, era cu ÔÇ×ga┼čcaÔÇť. (Cine nu avea ga┼čc─â era trist ┼či petrecea Revelionul cu familia.) Cu media de v├«rst─â mai sc─âzut─â ┼či participare mai numeroas─â. De obicei, cu contribu┼úie. ├Änt├«i se stabilea gazda. Trebuia s─â aib─â o cas─â suficient de spa┼úioas─â ┼či putere de munc─â (s─â r├«neasc─â la sf├«r┼čit), ┼či ves├ęl─â de sacrificat. La categoria tineret, trebuia s─â aib─â ┼či p─ârin┼úii pleca┼úi de acas─â. Apoi, lista de participan┼úi ÔÇô de regul─â, cam acela┼či nucleu, de la un an la altul, cu gazda prin rota┼úie, plus ÔÇ×achizi┼úiileÔÇť mai recente. Trebuia alc─âtuit─â cu mare grij─â, astfel ├«nc├«t s─â se asigure un c├«t mai perfect echilibru de gen. Apoi, se f─âcea lista de materiale necesare. Inconturnabile erau: salata de boeuf, piftia, sarmalele, friptura, salata de fructe (asta a devenit, dup─â ce am dob├«ndit statut de familist, specialitatea noastr─â), tortul. Urma alocarea responsabilit─â┼úilor (conform principiului din Critica programului de la Gotha: de la fiecare dup─â capacit─â┼úi). Tu aduci aia, tu ailalt─âÔÇŽ Cei nec─âs─âtori┼úi erau de obicei ├«ns─ârcina┼úi cu procurarea b─âuturilor. ┼×i, cum la Reveioanele cu mai mul┼úi tineri erau, statistic, mai mul┼úi becheri, acolo era ┼či mai mult─â b─âutur─â. Se ├«nt├«mpla adeseori s─â apar─â ┼či invita┼úi neprograma┼úi (un amic care tocmai se certase cu iubita, altul care tocmai se ├«mprietenise cu unul din ÔÇ×oficialiÔÇť); erau bine primi┼úi, de obicei nu veneau nici ei cu m├«na goal─â ÔÇô g─âseau pe acas─â un cozonac, o piftie, o legum─â.

Mai era un personaj important: omul cu muzica. Posesor al unui magnetofon (mai t├«rziu, casetofon) c├«t mai performant ┼či al unei colec┼úii substan┼úiale de ├«nregistr─âri cu muzica din topurile New Musical Express ┼či Billboard la zi ÔÇô ┼či neap─ârat pe gustul membrilor grupului. Era ┼či el scutit de contribu┼úia ├«n produse. Se venea de pe la 11 (├«n afar─â de ÔÇ×comitetul restr├«nsÔÇť, care venea mai din timp, s─â str├«ng─â covoarele, s─â mute mobilele ca s─â r─âm├«n─â c├«t mai mult spa┼úiu liber), astfel ├«nc├«t la miezul nop┼úii toat─â lumea s─â fie pe pozi┼úii. Se dansa ├«n draci, aproape non-stop, se flirta, se r├«dea, se m├«nca (niciodat─â la mas─â, ca la Revelioane), se legau cuno┼čtin┼úe, se cimentau prietenii sau, dimpotriv─â, aveau loc rupturi mai mult sau mai pu┼úin iremediabile. ├Än momentele de pauz─â pentru schimbarea benzii de magnetofon se spuneau bancuri ┼či se dep─ânau amintiri de la Reveioanele trecute. Un Reveion reu┼čit era cel care se termina mult dup─â ce afar─â se luminase de a binelea ┼či de la care nimeni nu pleca singur.

Pe 1 ianuarie, urma prolong├ę-ul. Asta ├«nsemna c─â, dup─â c├«teva ore de somn ┼či un eventual pr├«nz ├«n┬şt├«rziat ├«n familie, petrec─âre┼úii reveneau la locul faptei, pentru a consuma ceea ce nu putuse fi consumat ├«n noaptea precedent─â. De data asta, petrecerea era mai relaxat─â, ├«n ┼úinut─â mai pu┼úin spectaculoas─â, cu participare mai restr├«ns─â (cei care nu f─âceau parte din ÔÇ×nucleul durÔÇť preferau s─â r─âm├«n─â cu familia sau s─â fructifice rela┼úiile ├«ncropite ├«n noaptea precedent─â). ├Äncepea cu o ╚Öedin┼ú─â de sp─âlat vase, dar, p├«n─â la urm─â, se ├«ncingea ┼či de data asta un dans, mai a┼čezat, mai ├«ntre cupluri consolidate.

Trebuie precizat c─â se pare c─â existau ┼či alte feluri de a ├«nt├«mpina Anul Nou, un fel de vanghelioane, cum ar fi ÔÇ×Revelionul tineretuluiÔÇť, unde petreceau mari mase de uteci┼čti (mi se pare, la actualul Romexpo). De regul─â, ni se ar─âtau la televizor, la jurnalele de ┼čtiri din zilele urm─âtoare, imagini de acolo. Eu ├«ns─â nu pot s─â povestesc nimic despre ele pentru c─â nu am ├«nt├«lnit niciodat─â, nic─âieri, vreun om care s─â fi participat la unul din ele. 

Mircea Kivu este sociolog.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.