Religia, ultima materie din catalog

Diana GR─éDINARU
Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Religia, ultima materie din catalog jpeg

N-am ├«n┼úeles niciodat─â care s├«nt diferen┼úele ├«ntre un elev care are media 7 la religie ┼či unul care are 10. E unul mai credincios dec├«t cel─âlalt, se duce mai des la Biseric─â, ┼čtie mai multe despre Sfintele Taine sau absenteaz─â mai pu┼úin?

├Ämi amintesc c─â, ├«n clasa a IV-a, profesorul de religie citea mai mereu c├«te un ziar, pe care-l r─âsfoia cu zgomot la catedr─â. Nu ┼čtiu s─â fi ├«nv─â┼úat mare lucru de la el. Probabil nu eram singura, din moment ce, doi ani mai t├«rziu, l-au ├«nlocuit. C├«t prive┼čte noua profesoar─â de religie, doamna Andrei, mi-o amintesc sever─â, la concuren┼ú─â aproape cu profesorul de matematic─â. ┼óin minte c─â erau ore la care, dac─â m─â ┼čtiam f─âr─â not─â, sim┼úeam fric─â din genunchi p├«n─â-n t─âlpi ┼či-napoi. La un moment dat, a trebuit s─â ├«nv─â┼ú Psalmul 50. L-am memorat mecanic, ├«ncerc├«nd s─â-mi imaginez ceva cu ÔÇ×iart─â-m─â, pe mine, p─âc─âtosul!ÔÇť, av├«nd ├«n minte imagini cu preacunoscutul Iisus al lui Zeffirelli.

Am ├«nceput s─â ├«n┼úeleg religia abia c├«nd am ajuns la liceu, unde profesoar─â era, de data asta, o preoteas─â cu studii de teologie ┼či pedagogie. Era bl├«nde┼úea ├«ntruchipat─â. Abia cu ajutorul ei am priceput realmente religia ca dogm─â ┼či am consolidat valorile insuflate de p─ârin┼úii mei. Din punctul meu de vedere, ├«n primii ani de ┼čcoal─â, educa┼úia religioas─â ar trebui s─â fie ca o prelungire a celor ┼čapte ani de acas─â. Ar trebui s─â confirme diferen┼úa dintre bine ┼či r─âu, dintre egoism ┼či altruism, s─â vorbeasc─â despre iubire ┼či despre frumosul din lume. Ar fi greu s─â dai note pe defini┼úia iubirii. ┼×i poate c─â religia, ca materie, nu ar trebui s─â includ─â calificative.

Mi se pare ÔÇô ┼či din experien┼úa mea, ┼či din altele auzite ÔÇô c─â profesorii de religie nu-┼či fac meseria cu responsabilitatea pe care o implic─â o astfel de materie. Nu e matematic─â ÔÇô s─â te ├«nve┼úe s─â socote┼čti, nu e abecedar ÔÇô s─â te ├«nve┼úe s─â scrii ┼či s─â cite┼čti. Dar ar trebui s─â te ├«nve┼úe, ├«nainte de toate, s─â fii om. Apoi s─â-┼úi explice divinitatea cre┼čtin─â ┼či ce ├«nseamn─â religia ├«n care, cu voie sau f─âr─â voie, ne-am dezmeticit boteza┼úi ┼či abia apoi s─â ia ar─ât─âtorul ┼či harta ┼či s─â-┼úi explice despre celelalte religii. Cu argumente ┼či toleran┼ú─â. Pentru c─â religia este, p├«n─â la urm─â, o chestiune de op┼úiune.

Adolescentul de 14 ani poate s─â disting─â clar ├«ntre religii, ├«┼či poate forma o p─ârere ┼či poate alege ce e mai potrivit pentru el. Am avut un coleg ├«n liceu c─âruia ├«i pl─âcea s─â spun─â despre el c─â e ateu. ┼×i asta pentru c─â erau prea pu┼úine explica┼úii logice ├«n raport cu ┼čtiin┼úa. Profesorul nu trebuie s─â dea cu parul, nici s─â-l amenin┼úe pe copil cu nota 3 dac─â nu ┼čtie a 8-a porunc─â din Decalog, dar trebuie s─â aib─â argumentele la el. Pentru c─â ├«ntreb─ârile, dorin┼úa de a ├«n┼úelege s├«nt ca ni┼čte filtre ale lumii ├«n mintea adolescentului. Religia ├«n ┼čcoal─â ar trebui s─â contureze repere morale, s─â inoculeze idealul ┼či frumosul din lume, s─â transmit─â binele ┼či iubirea. Adic─â, ├«ntr-un cuv├«nt, pe Dumnezeu.  

Foto: V. Dorolţi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.