Religia artizanal─â

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Religia artizanal─â png

- argument -

Articolul lui Mary R. OÔÇÖNeil din The Encyclopedia of Religion despre ÔÇ×supersti┼úieÔÇť ├«ncepe cu urm─âtoarea defini┼úie: ÔÇ×├Än context religios, e vorba de termenul folosit de un anumit grup, pentru a departaja credin┼úele sale legitime de a┼ča-numitele supersti┼úii ale altui grup. ├Än sens neteologic, termenul se refer─â la credin┼úele unei culturi indigene, care persist─â dup─â introducerea unei noi culturi dominante.ÔÇť O defini┼úie care reu┼če┼čte s─â capteze, ├«n numai c├«teva cuvinte, vastitatea inepuizabil─â a fenomenului supersti┼úiei, f─âr─â s─â omit─â sensul peiorativ, discriminator, de ÔÇ×delict de credin┼ú─âÔÇť al conceptului. Supersti┼úia r─âm├«ne, ├«ntr-adev─âr, ├«n afara ÔÇ×sistemuluiÔÇť: religia o ├«nfiereaz─â ca p─âg├«n─â ┼či eretic─â, ┼čtiin┼úa o consider─â retrograd─â ┼či bigot─â, ├«ntocmai ca pe religie. Iar supersti┼úiosul e nefericitul care, f─âr─â s─â cread─â ├«n logica ┼či explica┼úia de tip ┼čtiin┼úific, nu beneficiaz─â nici de consol─ârile credin┼úei. Spre deosebire de ┼čtiin┼ú─â, religia ┼či supersti┼úia iau deopotriv─â ├«n calcul existen┼úa unui ÔÇ×lumi de dincoloÔÇť. Dac─â ├«ns─â, pentru religie, lumea de apoi ├«nseamn─â finalitate, deschidere, perspectiv─â, supersti┼úia vede ├«n ea un t─âr├«m amenin┼ú─âtor al umbrelor, un infern de a c─ârui vecin─âtate ap─âs─âtoare ├«n┼úelege s─â se fereasc─â, cu un ├«ntreg arsenal de mijloace. Supersti┼úia e o ÔÇ×religieÔÇť a imanen┼úei, care urm─âre┼čte supravie┼úuirea acum ┼či aici, ├«n pofida, ┼či nu ├«n vederea vie┼úii de dup─â moarte. Sufletul supersti┼úiei este frica (deisidaimon├şa gr. ÔÇô fric─â de zei).

Proasta a┼čezare a supersti┼úiei e explicabil─â ┼či din perspectiva luptei pentru str─âvechiul ┼či inepuizabilul capital de nesiguran┼ú─â ┼či inexplicabilitate al lumii, pe care religiile ┼či ┼čtiin┼úa ├«ncearc─â deopotriv─â s─â-l gestioneze, s─â-l explice. ├Än aceast─â b─ât─âlie, supersti┼úia e speculantul, ├«mbog─â┼úitul de r─âzboi detestat de p─âr┼úile cobeligerante. Combaterea supersti┼úiilor a creat adesea situa┼úii insolite, cu ecou p├«n─â ├«n ziua de azi. ├Än secolul al VI-lea, bun─âoar─â, episcopul Martin de Braga a epurat numele zeilor p─âg├«ni din calendar, astfel ├«nc├«t portugheza a devenit singura limb─â romanic─â ├«n care zilele s─âpt─âm├«nii poart─â nume liturgice: segunda-feira (ÔÇ×a doua liturghieÔÇť/luni), ter├ža-feira (mar┼úi), quarta-feira (miercuri) ┼č.a.m.d.

Stilistic, supersti┼úiile s├«nt alc─âtuiri inegale: amintesc, uneori, de formule magice ┼či trimit la texte sacre, sau par, alteori, simple avertiz─âri grijulii ÔÇô ÔÇ×La vreo f├«nt├«n─â ad├«nc─â s─â nu te ui┼úi ├«n fundul ei, c─âci ame┼úe┼čti ┼či cazi.ÔÇť ÔÇô ┼či sfaturi gospod─âre┼čti cu miz─â ultim─â, fatal─â: ÔÇ×S─â nu te ui┼úi la g─âin─â c├«nd ou─â, c─â orbe┼čti.ÔÇť, ÔÇ×C├«nd dai cu m─âtura prin pat, ├«┼úi mor copiii.ÔÇť Vorbind de gospod─ârie, supersti┼úia poate fi definit─â ┼či ca ÔÇ×religie casnic─âÔÇť, ca versiune home made a practicilor religioase ┼či ┼čtiin┼úifice, deopotriv─â: pri┼čni┼úe ├«n loc de antibiotice, b─âtut ├«n lemn ├«n loc de tras clopotele.

├Änclin s─â cred c─â suma supersti┼úiilor r─âm├«ne constant─â ├«n timp, chiar ┼či ├«n vremuri relativ sigure, a┼čezate, dominate de ÔÇ×ra┼úiuneÔÇť. ┼×i m─â g├«ndesc la cei pe care explica┼úia direct─â, de bun sim┼ú nu-i satisface niciodat─â: conspira┼úioni┼čtii. Ei v─âd ├«n nebuloas─â ┼či obscuritate marca plauzibilit─â┼úii, promisiunea adev─ârului. Iar, dac─â vremurile nu le ofer─â suficiente temeri ┼či nesiguran┼ú─â, ┼či le fabric─â singuri. Se pare c─â exist─â o nevoie ancestral─â de spaim─â sau o voluptate a temerii: fiori, suspans, emo┼úie ÔÇô este pl─âcere ┼či ├«n teama de hazard.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.