Relaţia România-UE produce valoare adăugată?

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Relaţia România UE produce valoare adăugată? jpeg

- argument -

„Trebuie să veniţi cît mai mulţi de la Dilema să vorbiţi, voi aţi scris despre datele astea.“ Aşa am fost invitaţi de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România să participăm la o dezbatere de Ziua Europei – 9 mai –, care pleca de la scăderea de popularitate a UE în rîndul românilor, după ultimul Eurobarometru. Dezbatere organizată de Reprezentanţă împreună cu Institutul European din România şi cu Ministerul Afacerilor Europene. Şi aşa am devenit parteneri media ai unui eveniment care s-a dovedit atît de interesant, încît trebuia făcut şi un număr pe seama lui. Această temă reproduce intervenţiile din cadrul dezbaterii, cu minime ajustări ţinînd de normele editoriale. (Cristian Ghinea)

Ideea acestei dezbateri a pornit de la o discuţie pe care am avut-o cu domnul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, amîndoi fiind puţin dezamăgiţi de comentariile din spaţiul public, generate de un Eurobarometru care a dat impresia că cetăţenii români au sentimentul că instituţiile europene servesc mai puţin interesele lor. Cu alte cuvinte, procentul de încredere în instituţiile europene a înregistrat o scădere. Şi aici sînt multe discuţii: în ce măsură această cercetare sociologică a reuşit să identifice în mod corect o atare tendinţă, dacă ea există. De aceea, domnul ministru a considerat că tema dezbaterii ar trebui să fie una care să clarifice cumva lucrurile şi chiar ne-a propus titlul: „Cît de proeuropeni mai sînt românii?“. În urmă cu şase-şapte ani, procentul de încredere al românilor în instituţiile proeuropene şi în procesul de integrare europeană era undeva la peste 80%. Sigur că ceea ce este important nu e să descoperim unde se află această percepţie, dar să vedem ce se află şi în spatele unei astfel de percepţii şi dacă acest trend este unul real care se bazează pe un fenomen profund, dacă se află într-o legătură directă şi necesară cu evoluţiile din ultimii trei ani din Uniunea Europeană şi din România. Dacă în acest context relaţia România-Uniunea Europeană produce valoare adăugată pentru ambele părţi, adică este în beneficiul României, dar şi în beneficiul celorlalte state ale Uniunii Europene.

Ne propunem ca azi să avem o dezbatere cît mai deschisă, mai degrabă informală, ne-am gîndit să invităm un număr de posibili vorbitori, într-o ordine nu neapărat prestabilită, care să exprime opinii cu privire la tema pe care ne-am propus s-o abordăm. Ne-am bucura dacă la sfîrşitul acestei reuniuni am putea să tragem cîteva concluzii clare şi apoi să ne gîndim dacă este cazul să întreprindem acţiuni importante, mai ales în ceea ce priveşte procesul de comunicare vizînd Uniunea Europeană, politicile europene, strategiile europene. (Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România)

Emisiunea "Punerea pe gînduri", de la RFI România, din 31 mai 2012. Invitaţii lui Laurenţiu Diaconu-Colintineanu în studioul RFI România au fost: Cristian Ghinea, jurnalist Dilema veche, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European şi Dumitru Sandu, sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Descoperirea terifiantă făcută de arheologi în casa lui Hermann Goring, prietenul lui Adolf Hitler: „Am fost complet șocați“
Schelete înfiorătoare, cu membre lipsă, au fost găsite în „Bârlogul Lupului", unde a locuit cândva un apropiat de top al lui Hitler.
image
Obiceiul care îți „omoară” încet, dar sigur, relația amoroasă: „Este dificil de ignorat răul pe care îl poate face”
Obiceiul de a naviga seara pe rețelele de socializare ar putea fi fatal - cel puțin pentru viața ta amoroasă.
image
Descoperire „incitantă” a unui material care poate stoca gazele cu efect de seră
O nouă descoperire făcută de oamenii de știință ar putea rezolva una dintre cele mai apăsătoare provocări cu care se confruntă omenirea. Este vorba de un tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, relatează Sky News.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.