Relaţia România-UE produce valoare adăugată?

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Relaţia România UE produce valoare adăugată? jpeg

- argument -

„Trebuie să veniţi cît mai mulţi de la Dilema să vorbiţi, voi aţi scris despre datele astea.“ Aşa am fost invitaţi de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România să participăm la o dezbatere de Ziua Europei – 9 mai –, care pleca de la scăderea de popularitate a UE în rîndul românilor, după ultimul Eurobarometru. Dezbatere organizată de Reprezentanţă împreună cu Institutul European din România şi cu Ministerul Afacerilor Europene. Şi aşa am devenit parteneri media ai unui eveniment care s-a dovedit atît de interesant, încît trebuia făcut şi un număr pe seama lui. Această temă reproduce intervenţiile din cadrul dezbaterii, cu minime ajustări ţinînd de normele editoriale. (Cristian Ghinea)

Ideea acestei dezbateri a pornit de la o discuţie pe care am avut-o cu domnul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, amîndoi fiind puţin dezamăgiţi de comentariile din spaţiul public, generate de un Eurobarometru care a dat impresia că cetăţenii români au sentimentul că instituţiile europene servesc mai puţin interesele lor. Cu alte cuvinte, procentul de încredere în instituţiile europene a înregistrat o scădere. Şi aici sînt multe discuţii: în ce măsură această cercetare sociologică a reuşit să identifice în mod corect o atare tendinţă, dacă ea există. De aceea, domnul ministru a considerat că tema dezbaterii ar trebui să fie una care să clarifice cumva lucrurile şi chiar ne-a propus titlul: „Cît de proeuropeni mai sînt românii?“. În urmă cu şase-şapte ani, procentul de încredere al românilor în instituţiile proeuropene şi în procesul de integrare europeană era undeva la peste 80%. Sigur că ceea ce este important nu e să descoperim unde se află această percepţie, dar să vedem ce se află şi în spatele unei astfel de percepţii şi dacă acest trend este unul real care se bazează pe un fenomen profund, dacă se află într-o legătură directă şi necesară cu evoluţiile din ultimii trei ani din Uniunea Europeană şi din România. Dacă în acest context relaţia România-Uniunea Europeană produce valoare adăugată pentru ambele părţi, adică este în beneficiul României, dar şi în beneficiul celorlalte state ale Uniunii Europene.

Ne propunem ca azi să avem o dezbatere cît mai deschisă, mai degrabă informală, ne-am gîndit să invităm un număr de posibili vorbitori, într-o ordine nu neapărat prestabilită, care să exprime opinii cu privire la tema pe care ne-am propus s-o abordăm. Ne-am bucura dacă la sfîrşitul acestei reuniuni am putea să tragem cîteva concluzii clare şi apoi să ne gîndim dacă este cazul să întreprindem acţiuni importante, mai ales în ceea ce priveşte procesul de comunicare vizînd Uniunea Europeană, politicile europene, strategiile europene. (Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România)

Emisiunea "Punerea pe gînduri", de la RFI România, din 31 mai 2012. Invitaţii lui Laurenţiu Diaconu-Colintineanu în studioul RFI România au fost: Cristian Ghinea, jurnalist Dilema veche, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European şi Dumitru Sandu, sociolog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Jean Paul Sartre jpg
De ce Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel. Decizia care a împărțit lumea între admirație și ironie
Jean-Paul Sartre a făcut în 1964 un gest rămas în istoria literaturii: a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură.
George Simion FB george Simion jpg
George Simion spune că există preocupări pentru a fi „potoliți cei de la AUR”: „Mai avem puţin şi ajungem să guvernăm singuri”
George Simion, liderul AUR, a declarat marți seară că formațiunea pe care o conduce se apropie de momentul preluării guvernării și susține că este doar „o problemă de timp” până când partidul va ajunge la putere.
Militanti Hamas iau parte la asaltul din Israel FOTO Profimedia jpg
7 Octombrie: Trei ani de la cea mai sângeroasă zi din istoria recentă a Israelului. Atacul Hamas care a șocat lumea a curmat 1.200 de vieți
Se împlinesc 3 ani de la 7 octombrie 2023, când Hamas intra peste locuitorii kibuțurilor de la linia de demarcaţie cu Fâşia Gaza măcelărindu-i pe israelieni. Tot pe 7 octombrie s-a născut dictatorul Vladimir Putin, iar James Cook a descoperit Noua Zeelandă.
Flavia Mihășan, vacanță în 4 la Disneyland! Ea și fostul partener de viață și-au dus copiii la distracție!
Flavia Mihășan, primele imagini după operația la nas! Cum arată la 3 săptămâni de la intervenție: „Respir mai bine ca niciodată”
Flavia Mihășan a trecut printr-o intervenție chirurgicală la nivelul nasului în urmă cu aproximativ trei săptămâni, după ce ani la rând s-a confruntat cu probleme de sănătate. Vedeta a decis, în cele din urmă, să urmeze sfatul medicilor și să rezolve deviația de sept și problemele la nivelul valvei
image png
Cine este angajatul TVR care a apărut la serviciu cu un Porsche. Șefa interimară a televiziunii publice a criticat situația: „Too much is too much”
Un moment petrecut în direct la TVR 2 a generat controverse: un angajat al instituției a fost surprins ajungând la televiziunea publică la volanul unui Porsche, în timpul emisiunii „Poarta Pangrati”, moderată de Marina Almășan, potrivit Click!.
volan masina sofer1 jpg
Un singur kilometru poate face diferența pentru șoferi: ce trebuie să știi despre „regula celor 1.000 de metri” și contestarea amenzii
Șoferii români care știu că vor urma să conducă în afara țării, mai ales în țări precum Italia, trebuie să fie foarte atenți la regulile de circulație locale. La fel de important este să cunoască modul în care autoritățile italiene montează dispozitivele de măsurare a vitezei.
Donald Trump FOTO AFP
Trump analizează cererea Lituaniei privind o bază militară americană permanentă: „Sunt prieteni de-ai mei. Vom lua cu siguranță în considerare”
Președintele Donald Trump a afirmat că administrația sa va analiza solicitarea Lituaniei privind înființarea unei baze militare americane permanente pe teritoriul țării baltice, după ce guvernul de la Vilnius și-a exprimat disponibilitatea de a suporta integral costurile proiectului.
marina almasan tudor bota facebook jpeg
Marina Almășan reacționează după scandalul care a zguduit TVR: „Tudor Bota, iartă-mă!” Ce s-a întâmplat, de fapt, cu fiul Cristianei Bota
Marina Almășan a reacționat după scandalul izbucnit în jurul unui moment filmat în timpul unei transmisiuni realizate pentru TVR. Vedeta a explicat, într-o postare amplă pe Facebook, cum s-au desfășurat lucrurile și i-a cerut scuze public lui Tudor Bota, fiul fostei crainice Cristiana Bota.
Călin Georgescu, însoțit de soția Cristela Georgescu, personal de pază și reprezentanți ai unui post de televiziune, face cumpărături în Piața 16 Februarie, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cristela Georgescu a povestit cum s-a trezit cu mascații în casă la percheziții: „Am fost convinsă că sunt hoții. Vorbeau în șoaptă. Mi-am făcut o cruce”
Cristela Georgescu, soția fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, a relatat cum a trăit momentul în care mascații au descins la locuința familiei în dimineața de 21 septembrie.