⬆
cît de proeuropeni mai sînt românii?
Relaţia România-UE produce valoare adăugată?
„Trebuie să veniţi cît mai mulţi de la Dilema să vorbiţi, voi aţi scris despre datele astea.“ Aşa am fost invitaţi de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România să participăm la o dezbatere de Ziua Europei – 9 mai –, care pleca de la scăderea de popularitate a UE în rîndul românilor, după ultimul Eurobarometru.
Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi?
Mă îngrijorează faptul că, plecînd de la anumite cifre din Eurobarometrul prezentat recent, se creează o serie de percepţii printre persoane care au un impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă, persoane interesate de afaceri europene. La nivelul presei începe să se contureze un curent mai puţin entuziast în ceea ce priveşte Uniunea Europeană.
Nu există o cale europeană dată de la Dumnezeu
Tipul dumneavoastră de discurs sugerează un acces de panică. Descoperim că românii ar fi mult mai eurosceptici în realitate, potrivit sondajelor, decît am crezut pînă acum, ceea ce este fals. Cîteva sondaje nu sînt indicatorii cei mai pertinenţi privind mersul lucrurilor în societatea românească în ceea ce priveşte relaţia cu celelalte ţări membre ale UE.
Bani, dar mai ales instituţii de la UE
Leonard ORBAN, ministrul Afacerilor Europene: "Vreau totuşi să fac o precizare în această chestiune legată de fondurile europene – în măsura în care nu sînt furnizate date complete, se construieşte o imagine cum că România ar fi contributor net la bugetul UE. Ceea ce e total fals."
De la aşteptări prea mari la maturizare
Valentin LAZEA, economist-şef, Banca Naţională: "Aş vrea să facem delimitarea între acest Eurobarometru, care după mine are un scop precis: el este un barometru standard care se face în toate ţările şi care în principiu se uită la nişte probleme punctuale, cum ar fi îndeplinirea obiectivelor din Agenda 2020."
În faţa unor alegeri dificile
Aurelian Dochia, analist economic: "Cred că integrarea europeană a început deja să producă efecte şi că sînt multe lucruri care s-au schimbat, în România, şi în comportament, atît în instituţii publice, dar chiar şi la nivelul cetăţeanului."