Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi?

Leonard ORBAN
Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi? jpeg

Dl Idu a vorbit despre o dezbatere informală, un schimb de opinii diferit faţă de ceea ce facem de obicei, şi tocmai de aceea voi încerca să fiu diferit faţă de practica obişnuită. Mai întîi de toate vreau să vă spun – dl Idu v-a explicat ce stă în spatele acestei dezbateri – că mă îngrijorează faptul că, plecînd de la anumite cifre din Eurobarometrul prezentat recent, se creează o serie de percepţii printre persoane care au un impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă, persoane interesate de afaceri europene. La nivelul presei, de asemenea, începe să se contureze un curent mai puţin entuziast în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, un curent puternic de reţinere faţă de ceea ce reprezintă UE în momentul de faţă. Am parcurs, în special după prezentarea acestui Eurobarometru, o serie întreagă de articole, dar am înregistrat şi o serie întreagă de poziţii luate de diferite persoane cu impact mediatic, cu privire la chestiunile legate de UE, şi am sesizat această tendinţă eurosceptică în creştere.

De la articole în care cîteva dintre persoanele prezente aici erau făcute responsabile, mai mult sau mai puţin, pentru entuziasmul foarte crescut al românilor şi, de fapt, pentru situaţia la momentul de faţă la nivelul percepţiei populaţiei. Dl Idu era vizat, eu, dl Vasile Puşcaş, care, din păcate, nu a putut să vină la această dezbatere, dar şi alte persoane care au fost criticate că, în timpul perioadei de negociere şi ulterior, au prezentat UE în culori foarte pozitive şi că ce se întîmplă în momentul de faţă este şi rezultatul acelei prezentări distorsionate. Încerc să-mi amintesc şi îmi e foarte greu să mă gîndesc la o situaţie în care am prezentat lucrurile mai roz decît sînt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de perioada de negociere şi cea ulterioară, dacă nu cumva criza prin care trece România este rezultatul unei negocieri proaste, făcute în genunchi de către echipa românească? Deci pot exista şi asemenea percepţii, chiar şi asemenea întrebări. Tocmai de aceea am considerat necesară o dezbatere deschisă pe diferitele tendinţe, pe ceea ce ar trebui să facem, pentru că ceea ce doresc eu este ca dezbaterea să se finalizeze cu anumite idei.

Şi aici aş insista în a spune că, din punctul meu de vedere, aderarea României la UE a reprezentat un avantaj extraordinar atît pentru ţară cît şi pentru fiecare dintre cetăţenii care locuiesc în ţară. Dar, pe de altă parte, avantajele mai mari sau mai mici pe care le avem după aderarea la UE trebuie păstrate şi menţinute, aşa după cum UE trebuie păstrată şi consolidată. Pacea şi prosperitatea nu sînt lucruri pe care le vom avea de acum înainte pe vecie, trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment. Tocmai de aceea cred că şi această atitudine pozitivă vizavi de UE este necesară – o atitudine care poate critică lucruri care nu sînt bune pe moment, le putem discuta, analiza, să vedem ce soluţii găsim.

Dacă ne uităm la tot tabloul din UE, vom constata că, în ultimii ani, în contextul crizei sau crizelor succesive, sprijinul pentru ideea europeană a scăzut destul de mult. Putem constata, inclusiv dacă ne uităm la ultimele alegeri din cîteva ţări europene, oarecare tendinţe îngrijorătoare. Aş putea să vorbesc doar despre cazul alegerilor din Grecia, să vedem ce s-a întîmplat în primul tur în alegerile din Franţa, să vedem cît de multe voturi s-au dus la anumite partide de extremă dreaptă sau de extremă stîngă. Sînt situaţii prezente chiar şi în alte state membre. Chiar recent, în Austria, un sondaj de opinie ne arăta că o parte importantă a populaţiei sprijină introducerea controalelor la frontieră. O situaţie care, mai mult sau mai puţin, ar putea pune sub semnul întrebării una dintre marile realizări ale UE: libera circulaţie a persoanelor.

Chestiuni de genul acesta nu au loc numai în România, sînt prezente peste tot în UE şi este nevoie, din punctul meu de vedere, de soluţii inteligente prin care să le putem transmite cetăţenilor că avem nişte avantaje categorice, că trebuie să găsim soluţii în continuare pentru ca aceste avantaje să se menţină şi să devină mai consistente. Şi ca să închei scurta mea prezentare, aş dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenţi să-şi imagineze cam cum ar arăta România ca stat ne-membru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat al UE şi, după aceea, aş invita la un alt exerciţiu, desigur dacă există interesul, cum ar arăta Europa astăzi, ce forţă ar mai avea Europa astăzi sau mîine dacă ne-am întoarce la situaţia dinainte de crearea Uniunii Europene, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse, cu obstacolele pe care le-a avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericolele armate. O să invit la un asemenea exerciţiu teoretic, să vedem ce avem azi şi să facem în aşa fel ca ceea ce am dobîndit astăzi nu numai să păstrăm, dar să şi consolidăm.

Leonard Orban este ministrul Afacerilor Europene.

Emisiunea "Punerea pe gînduri", de la RFI România, din 31 mai 2012. Invitaţii lui Laurenţiu Diaconu-Colintineanu în studioul RFI România au fost: Cristian Ghinea, jurnalist Dilema veche, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European şi Dumitru Sandu, sociolog.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.