Cum păstrăm şi consolidăm ceea ce avem astăzi?
Dl Idu a vorbit despre o dezbatere informală, un schimb de opinii diferit faţă de ceea ce facem de obicei, şi tocmai de aceea voi încerca să fiu diferit faţă de practica obişnuită. Mai întîi de toate vreau să vă spun – dl Idu v-a explicat ce stă în spatele acestei dezbateri – că mă îngrijorează faptul că, plecînd de la anumite cifre din Eurobarometrul prezentat recent, se creează o serie de percepţii printre persoane care au un impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă, persoane interesate de afaceri europene. La nivelul presei, de asemenea, începe să se contureze un curent mai puţin entuziast în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, un curent puternic de reţinere faţă de ceea ce reprezintă UE în momentul de faţă. Am parcurs, în special după prezentarea acestui Eurobarometru, o serie întreagă de articole, dar am înregistrat şi o serie întreagă de poziţii luate de diferite persoane cu impact mediatic, cu privire la chestiunile legate de UE, şi am sesizat această tendinţă eurosceptică în creştere.
De la articole în care cîteva dintre persoanele prezente aici erau făcute responsabile, mai mult sau mai puţin, pentru entuziasmul foarte crescut al românilor şi, de fapt, pentru situaţia la momentul de faţă la nivelul percepţiei populaţiei. Dl Idu era vizat, eu, dl Vasile Puşcaş, care, din păcate, nu a putut să vină la această dezbatere, dar şi alte persoane care au fost criticate că, în timpul perioadei de negociere şi ulterior, au prezentat UE în culori foarte pozitive şi că ce se întîmplă în momentul de faţă este şi rezultatul acelei prezentări distorsionate. Încerc să-mi amintesc şi îmi e foarte greu să mă gîndesc la o situaţie în care am prezentat lucrurile mai roz decît sînt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de perioada de negociere şi cea ulterioară, dacă nu cumva criza prin care trece România este rezultatul unei negocieri proaste, făcute în genunchi de către echipa românească? Deci pot exista şi asemenea percepţii, chiar şi asemenea întrebări. Tocmai de aceea am considerat necesară o dezbatere deschisă pe diferitele tendinţe, pe ceea ce ar trebui să facem, pentru că ceea ce doresc eu este ca dezbaterea să se finalizeze cu anumite idei.
Şi aici aş insista în a spune că, din punctul meu de vedere, aderarea României la UE a reprezentat un avantaj extraordinar atît pentru ţară cît şi pentru fiecare dintre cetăţenii care locuiesc în ţară. Dar, pe de altă parte, avantajele mai mari sau mai mici pe care le avem după aderarea la UE trebuie păstrate şi menţinute, aşa după cum UE trebuie păstrată şi consolidată. Pacea şi prosperitatea nu sînt lucruri pe care le vom avea de acum înainte pe vecie, trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment. Tocmai de aceea cred că şi această atitudine pozitivă vizavi de UE este necesară – o atitudine care poate critică lucruri care nu sînt bune pe moment, le putem discuta, analiza, să vedem ce soluţii găsim.
Dacă ne uităm la tot tabloul din UE, vom constata că, în ultimii ani, în contextul crizei sau crizelor succesive, sprijinul pentru ideea europeană a scăzut destul de mult. Putem constata, inclusiv dacă ne uităm la ultimele alegeri din cîteva ţări europene, oarecare tendinţe îngrijorătoare. Aş putea să vorbesc doar despre cazul alegerilor din Grecia, să vedem ce s-a întîmplat în primul tur în alegerile din Franţa, să vedem cît de multe voturi s-au dus la anumite partide de extremă dreaptă sau de extremă stîngă. Sînt situaţii prezente chiar şi în alte state membre. Chiar recent, în Austria, un sondaj de opinie ne arăta că o parte importantă a populaţiei sprijină introducerea controalelor la frontieră. O situaţie care, mai mult sau mai puţin, ar putea pune sub semnul întrebării una dintre marile realizări ale UE: libera circulaţie a persoanelor.
Chestiuni de genul acesta nu au loc numai în România, sînt prezente peste tot în UE şi este nevoie, din punctul meu de vedere, de soluţii inteligente prin care să le putem transmite cetăţenilor că avem nişte avantaje categorice, că trebuie să găsim soluţii în continuare pentru ca aceste avantaje să se menţină şi să devină mai consistente. Şi ca să închei scurta mea prezentare, aş dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenţi să-şi imagineze cam cum ar arăta România ca stat ne-membru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat al UE şi, după aceea, aş invita la un alt exerciţiu, desigur dacă există interesul, cum ar arăta Europa astăzi, ce forţă ar mai avea Europa astăzi sau mîine dacă ne-am întoarce la situaţia dinainte de crearea Uniunii Europene, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse, cu obstacolele pe care le-a avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericolele armate. O să invit la un asemenea exerciţiu teoretic, să vedem ce avem azi şi să facem în aşa fel ca ceea ce am dobîndit astăzi nu numai să păstrăm, dar să şi consolidăm.
Leonard Orban este ministrul Afacerilor Europene.
Emisiunea "Punerea pe gînduri", de la RFI România, din 31 mai 2012. Invitaţii lui Laurenţiu Diaconu-Colintineanu în studioul RFI România au fost: Cristian Ghinea, jurnalist Dilema veche, Gabriela Drăgan, directorul Institutului European şi Dumitru Sandu, sociolog.
