Regulile ei sociale

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Regulile ei sociale jpeg

De multă vreme, sînt convinsă că „inima“ are relevanţă pentru munca mea de sociolog. M-au convins de acest lucru „subiecţii“ de cercetare, întîlniţi pe teren, şi studenţii, mai puţin colegii mei de breaslă. Specialiştii vorbesc de relaţii funcţionale sau conflictuale, în care „inima“ e prea puţin relevantă. Deşi la nivelul simţului comun, motivele „sentimentale“ sînt probabil cel mai des invocate în explicarea situaţiilor de tot felul, emoţiile au fost un domeniu de cercetare marginal în ştiinţele sociale. Probabil pentru că inima, fiind sălaşul emoţiilor, este asociată cu subiectivitatea, iar ştiinţa a trăit mereu sub imperiul raţionalităţii şi al obiectivităţii.

Dar inima are, şi ea, regulile ei. Avem convingerea că fiecare om are sentimentele lui speciale şi unice, dar, cel mai adesea, acestea sînt simţite şi exprimate după reguli sociale clare. Sentimentele sînt şi ele fapte sociale, guvernate de ordine, în interacţiunea dintre oameni. Cu ajutorul lor putem studia îndeaproape nu numai sinele, ci şi interacţiunile dintre indivizi şi chiar structura socială. Teoria „muncii emoţionale“ a lui Arlie Hochschild stipulează existenţa unor „reguli ale sentimentelor“ (feeling rules), privind modul în care emoţiile sînt exprimate în societate. Ea demonstrează cum persoanele cu o poziţie socială mai bună reuşesc să educe copiii să îşi administreze emoţiile, mai bine decît persoanele cu o poziţie socială inferioară, contribuind, astfel, la reproducerea psihologică a structurii de clasă.

Dintre toate sentimentele, cel al iubirii este probabil cel mai des invocat şi dezbătut. Iubirea reprezintă ce poate da inima mai mult. Este o construcţie socială fundamentală pentru relaţiile dintre sexe, în special, şi pentru interacţiunile sociale, în general. Dacă, în trecut, relaţiile dintre indivizi erau mediate de sisteme simbolice tradiţionale, în care religia juca un rol esenţial, în societatea contemporană, individul cucereşte tot mai multă autonomie, ia în propriile-i mîini alegerea partenerului, ca şi orice relaţie cu ceilalţi. Ca urmare, indivizii sînt tot mai preocupaţi de iubire, sentiment prin care încep să se definească şi care devine principala modalitate de realizare în viaţă. Relaţiile intime au devenit, astfel, tot mai democratice. Legătura dintre parteneri, chiar şi în căsătorie, se bazează tot mai puţin pe norme exterioare şi tot mai mult pe „inimă“, pe încredere şi înţelegere reciprocă, pe comunicare emoţională. În cazul în care relaţia dintre cei doi nu mai e de acest tip, societatea modernă nu are nimic împotrivă să fie dizolvată. Inima a devenit, în epoca modernă, baza oricărei relaţii de cuplu şi a căsătoriei.

Cum sînt românii în această privinţă? Românii au o inimă mare şi investesc emoţional mult în relaţii – în primul rînd, în relaţiile de cuplu şi în relaţiile de familie. Cum este însă această iubire? Care sînt regulile ei? Anchetele arată că modelul romantic este unanim răspîndit. Toate criteriile similarităţii sociale (credinţă religioasă, educaţie, vîrstă, poziţie socială) sînt foarte rar menţionate ca influenţînd succesul unei relaţii. Totuşi, există anumite categorii sociale pe care le putem iubi mai puţin – cele defavorizate, marginale sau minoritare. Peste trei sferturi dintre români resping relaţia cu o persoană care a stat în închisoare pentru furt; aproximativ 60% – cu o persoană de etnie romă; aproximativ jumătate – cu o persoană fără educaţie sau care nu crede în Dumnezeu (datele din acest articol au fost preluate din anchetele Barometrul de Opinie Publică, „Viaţa în cuplu“, Fundaţia Soros, 2007 şi „European Values Survey“, 2008). Nu doar caracteristicile dezavantajoase, ci şi lipsa unei experienţe mai îndelungate cu celălalt poate să reprezinte un obstacol. Doar 5% consideră că doi tineri ar trebui să se căsătorească dacă se cunosc de mai puţin de jumătate de an, chiar dacă se iubesc.

Dintre caracteristicile social defavorabile, numai sărăcia pare să fie acceptată. Totuşi, relaţiile tensionate sînt mai frecvente la cei cu situaţie materială precară, iar majoritatea celor care au declarat că au probleme în cuplu le interpretează ca fiind rezultatul dificultăţilor materiale. Sărăcia este un obstacol pe care iubirea trebuie să îl treacă, chiar dacă nu este privită în acest fel.

Ne puteam aştepta ca importanţa deosebită acordată iubirii să conducă la dărîmarea celorlalte bariere sociale. Datele de anchetă invocate anterior conduc însă la o concluzie diferită: oamenii valorizează iubirea, dar nu au încredere în ea pînă la capăt şi pun în funcţiune şi alte criterii.

Inima este o componentă importantă a relaţiilor de cuplu sau de familie, dar ea este mai bine controlată social şi mai responsabilă decît ar indica modelul romantic care părea să se contureze la prima vedere.

Raluca Popescu este lector dr. la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.

FotoL. Muntean

Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O stradă doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate în această alveolă cu aspect periurban, la rîndul ei înglobată într-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la „curățirea” zonei.
1024px Bruxelles   Commission Européenne Berlaymont (23191436909) jpg
România, la periferia UE? Da, dar alții dau buzna afară
Faptul că euroscepticismul e (deocamdată?...) o afacere politică fără urmări, în România, e confirmat de ultimele formule de guvernare din țară.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senzație greu de găsit în altă parte, aceea că nimeni, niciodată, n-are ochii ațintiți spre tine, ceea ce îți lasă loc să faci ce vrei și să fii cum ești.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta apărării
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Artă fără adăpost
Muzeele de artă s-au obișnuit cu drôle de guerre care a șters din mințile tuturor iminența sau măcar posibilitatea unui război real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de artă fără ca trupele „eliberatoare“ să intervină.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ©Nicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war – anchetă
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibilă a literei
Asta e proprietatea esențială a cărților: opresc în corpul lor corpurile morții.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.