Regulile ei sociale

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Regulile ei sociale jpeg

De multă vreme, sînt convinsă că „inima“ are relevanţă pentru munca mea de sociolog. M-au convins de acest lucru „subiecţii“ de cercetare, întîlniţi pe teren, şi studenţii, mai puţin colegii mei de breaslă. Specialiştii vorbesc de relaţii funcţionale sau conflictuale, în care „inima“ e prea puţin relevantă. Deşi la nivelul simţului comun, motivele „sentimentale“ sînt probabil cel mai des invocate în explicarea situaţiilor de tot felul, emoţiile au fost un domeniu de cercetare marginal în ştiinţele sociale. Probabil pentru că inima, fiind sălaşul emoţiilor, este asociată cu subiectivitatea, iar ştiinţa a trăit mereu sub imperiul raţionalităţii şi al obiectivităţii.

Dar inima are, şi ea, regulile ei. Avem convingerea că fiecare om are sentimentele lui speciale şi unice, dar, cel mai adesea, acestea sînt simţite şi exprimate după reguli sociale clare. Sentimentele sînt şi ele fapte sociale, guvernate de ordine, în interacţiunea dintre oameni. Cu ajutorul lor putem studia îndeaproape nu numai sinele, ci şi interacţiunile dintre indivizi şi chiar structura socială. Teoria „muncii emoţionale“ a lui Arlie Hochschild stipulează existenţa unor „reguli ale sentimentelor“ (feeling rules), privind modul în care emoţiile sînt exprimate în societate. Ea demonstrează cum persoanele cu o poziţie socială mai bună reuşesc să educe copiii să îşi administreze emoţiile, mai bine decît persoanele cu o poziţie socială inferioară, contribuind, astfel, la reproducerea psihologică a structurii de clasă.

Dintre toate sentimentele, cel al iubirii este probabil cel mai des invocat şi dezbătut. Iubirea reprezintă ce poate da inima mai mult. Este o construcţie socială fundamentală pentru relaţiile dintre sexe, în special, şi pentru interacţiunile sociale, în general. Dacă, în trecut, relaţiile dintre indivizi erau mediate de sisteme simbolice tradiţionale, în care religia juca un rol esenţial, în societatea contemporană, individul cucereşte tot mai multă autonomie, ia în propriile-i mîini alegerea partenerului, ca şi orice relaţie cu ceilalţi. Ca urmare, indivizii sînt tot mai preocupaţi de iubire, sentiment prin care încep să se definească şi care devine principala modalitate de realizare în viaţă. Relaţiile intime au devenit, astfel, tot mai democratice. Legătura dintre parteneri, chiar şi în căsătorie, se bazează tot mai puţin pe norme exterioare şi tot mai mult pe „inimă“, pe încredere şi înţelegere reciprocă, pe comunicare emoţională. În cazul în care relaţia dintre cei doi nu mai e de acest tip, societatea modernă nu are nimic împotrivă să fie dizolvată. Inima a devenit, în epoca modernă, baza oricărei relaţii de cuplu şi a căsătoriei.

Cum sînt românii în această privinţă? Românii au o inimă mare şi investesc emoţional mult în relaţii – în primul rînd, în relaţiile de cuplu şi în relaţiile de familie. Cum este însă această iubire? Care sînt regulile ei? Anchetele arată că modelul romantic este unanim răspîndit. Toate criteriile similarităţii sociale (credinţă religioasă, educaţie, vîrstă, poziţie socială) sînt foarte rar menţionate ca influenţînd succesul unei relaţii. Totuşi, există anumite categorii sociale pe care le putem iubi mai puţin – cele defavorizate, marginale sau minoritare. Peste trei sferturi dintre români resping relaţia cu o persoană care a stat în închisoare pentru furt; aproximativ 60% – cu o persoană de etnie romă; aproximativ jumătate – cu o persoană fără educaţie sau care nu crede în Dumnezeu (datele din acest articol au fost preluate din anchetele Barometrul de Opinie Publică, „Viaţa în cuplu“, Fundaţia Soros, 2007 şi „European Values Survey“, 2008). Nu doar caracteristicile dezavantajoase, ci şi lipsa unei experienţe mai îndelungate cu celălalt poate să reprezinte un obstacol. Doar 5% consideră că doi tineri ar trebui să se căsătorească dacă se cunosc de mai puţin de jumătate de an, chiar dacă se iubesc.

Dintre caracteristicile social defavorabile, numai sărăcia pare să fie acceptată. Totuşi, relaţiile tensionate sînt mai frecvente la cei cu situaţie materială precară, iar majoritatea celor care au declarat că au probleme în cuplu le interpretează ca fiind rezultatul dificultăţilor materiale. Sărăcia este un obstacol pe care iubirea trebuie să îl treacă, chiar dacă nu este privită în acest fel.

Ne puteam aştepta ca importanţa deosebită acordată iubirii să conducă la dărîmarea celorlalte bariere sociale. Datele de anchetă invocate anterior conduc însă la o concluzie diferită: oamenii valorizează iubirea, dar nu au încredere în ea pînă la capăt şi pun în funcţiune şi alte criterii.

Inima este o componentă importantă a relaţiilor de cuplu sau de familie, dar ea este mai bine controlată social şi mai responsabilă decît ar indica modelul romantic care părea să se contureze la prima vedere.

Raluca Popescu este lector dr. la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.

FotoL. Muntean

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Ce a răspuns Inteligența Artificială despre Marea Unire de la Alba Iulia. Eroarea pe care o face ChatGPT
Softul de inteligență artificială ChatGPT are răspunsuri la întrebări ce au legătură cu Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Face, însă, o eroare, confundând Sala Unirii cu Catedrala Ortodoxă, care a fost construită abia în 1922.
image
Renumit medic pediatru, avertisment: „Tocmai am văzut un caz sever de rujeolă, boală care, cred unii, nu există”
Medicul pediatrul Mihai Craiu avertizează depre o boală care „există și produce complicații grave, unele mortale” . Este vorba despre rujeola, despre care unii părinți cred că „bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane”
image
Cum i-a făcut România magică să plângă de emoție pe mai mulți americani. „Nu credeam să mi se întâmple așa repede” VIDEO
Frumusețiile României și simplitatea și sufletul curat al românilor sunt de multe ori apreciate de turiștii și de vloggerii care ajung aici din străinătate. În unele cazuri, aceștia sunt copleșiți și ajung chiar să verse lacrimi, emoționați. De 1 Decembrie, „Adevărul” relatează trei astfel de cazuri

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic