Reforma┼úi ┼či resemna┼úi

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Reforma┼úi ┼či resemna┼úi jpeg

De la Semashko la Bismarck

P├«n─â spre finele perioadei comuniste, ├«n Europa func┼úionau trei tipuri de sisteme de s─ân─âtate: sistemul Beveridge (bazat pe taxe) ÔÇô ├«n Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia, Spania, Portugalia ┼či Italia, sistemul Bismarck (de asigur─âri sociale) ÔÇô adoptat de c─âtre toate celelalte ┼ú─âri vest-europene, ├«n ┼ú─ârile est- ┼či central-europene exist├«nd sistemul sovietic Semashko ÔÇô numit astfel dup─â reformatorul sistemului de s─ân─âtate din fosta URSS, academicianul Nikolai Alecsandrovici Semashko.

├Än Rom├ónia, modelul Semashko a func┼úionat de la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ40 p├«n─â ├«n ÔÇÖ89. De┼či, ├«n principiu, era un sistem benefic (sistem de stat care asigur─â prin propriile p├«rghii gratuitatea, echitatea, accesul tuturor la o asisten┼ú─â medical─â de calitate ┼či o politic─â sanitar─â bazat─â pe studii ┼čtiin┼úifice care s─â ├«ncurajeze profilaxia ┼či participarea ├«ntregii popula┼úii la sistemul de s─ân─âtate), ├«n realitate caracteristicile pe baza c─ârora func┼úiona nu erau altceva dec├«t manifest─âri ale monopolului absolut, ├«n care doctorii erau salaria┼úi ai unui singur angajator ÔÇô statul, iar beneficiarul nu avea nici o alternativ─â.

Rela┼úia teorie-practic─â s-a dovedit a fi ├«n multe privin┼úe incompatibil─â. Iar incompatibilitatea provenea ┼či din ve┼čnica problem─â a finan┼ú─ârii. Sau, mai bine zis, a lipsei acesteia. Utopia ÔÇ×gratuit─â┼úiiÔÇť s-a dizolvat pe m─âsur─â ce nevoile reale ale popula┼úiei demonstrau c─â fondurile de stat s├«nt insuficiente. Lipsa dot─ârilor, a form─ârii speciali┼čtilor, salariile mici ┼či nemotivante, toate au dat na┼čtere proverbialei ÔÇ×┼čp─âgiÔÇť, un sindrom care afecta sistemul la toate nivelurile sale.

Reforma sistemului sanitar rom├ónesc a ├«nceput, de fapt, imediat dup─â Revolu┼úie, c├«nd s-au pus ├«n discu┼úie pentru prima dat─â cele dou─â mari direc┼úii care aveau s─â schimbe ├«n bine sistemul neperformant ÔÇô descentralizarea ┼či asigur─ârile de s─ân─âtate.

MS, CNAS, CM ┼či noi

├Änc─â din anii ÔÇÖ90, necesitatea asigur─ârilor de s─ân─âtate a fost pus─â pe tapet, urm├«nd ca ┼čapte ani mai t├«rziu discu┼úiile s─â se concretizeze ├«n adoptarea Legii nr. 145/1997. Bazat─â pe o versiune modificat─â a modelului german Bismarck, legea a intrat ├«n vigoare un an mai t├«rziu. Se urm─ârea ├«nlocuirea vechiului sistem de finan┼úare, bazat pe impozitarea la nivel na┼úional, prin impozitul separat ┼či prin impunerea asigur─ârii sociale individuale. Erau urm─ârite, prin aceasta, dou─â mari obiective. ├Än primul r├«nd, suplimentarea resurselor financiare alocate pentru s─ân─âtate. Apoi, punerea accentului pe sistemul de s─ân─âtate primar─â, prin dezvoltarea unui sistem ambulatoriu. Taxarea separat─â avea s─â fie administrat─â de c─âtre fonduri sanitare jude┼úene, iar trecerea spre acest sistem ar fi fost, de fapt, un prim pas c─âtre descentralizare ÔÇô a doua mare direc┼úie a reformei.

De la principiile sistemului Semashko, unde gratuitatea ┼či accesul echitabil al tuturor la s─ân─âtate erau punctele forte, s-a trecut astfel la noile valori ale sistemului bazat pe asigur─âri sociale, dintre care cea mai important─â ar fi fost libertatea asiguratului de a-┼či alege furnizorul de servicii, ceea ce ar fi declan┼čat ├«n mod automat apari┼úia concuren┼úei ├«ntre unit─â┼úile medicale, iar de aici, teoretic, ar fi fost pavat drumul pentru ├«mbun─ât─â┼úirea serviciilor medicale, culmin├«nd cu calitatea crescut─â a ├«ntregului sistem de s─ân─âtate.

┼×i totu┼či, sistemul de asigur─âri de s─ân─âtate, cel ce avea s─â pun─â piatra de baz─â ├«n schimbarea ├«n bine a ├«ntregului sistem, s-a dovedit a fi plin de hibe. ├Än primul r├«nd, legea a fost ┼či ea schimbat─â de c├«teva ori ├«n decursul anilor (actul normativ de care vorbim acum este Legea 25/2006); anali┼čtii spun, printre altele, c─â e o lege permisiv─â cu unii nepl─âtitori de taxe, pe c├«nd altora nu le ofer─â c├«t investesc (plata contribu┼úiei fiind diferen┼úiat─â, serviciile acelea┼či); cum banii asigura┼úilor trec spre sistem prin CNAS, tensiunile ├«ntre medicii ┼či Casele de Asigur─âri au fost mai mult dec├«t garantate; din partea doctorilor s├«nt acuze de servilism politic ÔÇô iar acestea s├«nt doar c├«teva dintre imperfec┼úiunile unei legi care, dup─â toate aparen┼úele, este constant un m─âr al discordiei, aruncat chiar ├«n mijlocul sistemului.

Cum a ajuns acest sistem, dup─â ani de reforme ÔÇô conform unui studiu al Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii ÔÇô, s─â de┼úin─â penultimul loc ├«ntre ┼ú─ârile europene?

Putem ob┼úine o vag─â percep┼úie doar dac─â ne g├«ndim c─â, timp de 21 de ani, la conducerea Ministerului S─ân─ât─â┼úii s-au perindat cam tot at├«┼úia mini┼čtri. Mai exact ÔÇô 18, dintre care unii cu mai multe mandate, cel mai lung mandat apar┼úin├«nd lui Eugen Nicol─âescu. La fel ca ├«n sistemul de educa┼úie, implementarea reformei a avut parte numai de ini┼úiative inconsecvente, f─âr─â finaliz─âri. Toat─â lumea p─ârea c─â vrea s─â schimbe ceva, mini┼čtrii ┼či echipele de speciali┼čti ├«ncepeau procedurile, le anun┼úau cu tam-tam. Undeva se producea ├«ns─â un blocaj. ├Äncepeau apoi s─â se i┼čte diverse scandaluri, problemele deveneau din ce ├«n ce mai acute, iar respectivul ministru abdica (sau era demis), se dep─ârta de responsabilitate, ini┼úiativele fiind astfel abandonate ┼či ele ├«n (de)favoarea succesorului. ┼×i cum nici unul dintre noii veni┼úi la conducerea Ministerului nu ┼či-a asumat vreodat─â m─âsurile luate de c─âtre predecesorul s─âu, totul se lua de la cap─ât, ├«nt├«rziindu-se ┼či, p├«n─â la urm─â, stagn├«ndu-se ├«ntregul proces. Astfel, continuitatea proiectelor-pilot, prin care se ├«ncerca experimentarea m─âsurilor de reformare, a fost z─âd─ârnicit─â de fiecare dat─â din lipsa coeren┼úei din cadrul conducerii, de inexisten┼úa unei strategii solide ┼či de neasumarea e┼čecurilor.

├Än peste 20 de ani de reform─â s-a ajuns a┼čadar la performan┼úa de a nu avea ├«nc─â nici un cadru legislativ stabil, care s─â poat─â pur ┼či simplu func┼úiona bine, f─âr─â a fi tot timpul zg├«nd─ârit ┼či modificat, odat─â cu fiecare nou mandat.

Războiul declaraţiilor


Pe de o parte, ministrul S─ân─ât─â┼úii, Cseke Atilla, declar─â ┼či sus┼úine c─â ÔÇ×reforma este necesar─âÔÇť. Nimic mai adev─ârat, av├«nd ├«n vedere faptul c─â p├«n─â acum nu s-a f─âcut de fapt nimic durabil, care s─â mearg─â de la sine. Pe de alta, la conferin┼úa organizat─â pe 9 iunie de c─âtre Mediafax ┼či Eureko, ÔÇ×Reforma s─ân─ât─â┼úii la analiz─âÔÇť, Lucian Du┼ú─â, pre┼čedintele Casei Na┼úionale de Asigur─âri de S─ân─âtate, a afirmat, ├«n acela┼či context, c─â ÔÇ×nemul┼úumirile pacien┼úilor au crescut, nemul┼úumirile medicilor au crescut ┼či avem plec─âri din ┼úar─â a mii de medici, de unde rezult─â c─â reforma ori nu a ├«nceput, ori a e┼čuat. Echilibrul de care spuneam nu a fost atins niciodat─â. Domeniul s─ân─ât─â┼úii este un domeniu ├«n care schimb─ârile mini┼čtrilor s-au f─âcut mai repede dec├«t opririle trenurilor ├«n gar─âÔÇť.

Cu toate acestea, actualul ministru pare c─â se ┼úine ferm pe pozi┼úii. Nu conteaz─â ce a fost p├«n─â acum, ci doar ce va fi de acum ├«nainte ÔÇô aceasta este politica pe care o sus┼úine. O atitudine care ar fi bun─â, dac─â ar fi sus┼úinut─â de ├«nv─â┼ú─âminte din trecut.

Prima m─âsur─â a actualului ministru a fost descentralizarea. ├Än iunie 2010 s-a votat o Ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â prin care 373 de spitale treceau ├«n subordinea autorit─â┼úilor locale, urm├«nd ca 62 de unit─â┼úi ÔÇô spitale de urgen┼ú─â ┼či cele care reprezint─â unit─â┼úi de interes na┼úional ÔÇô  s─â r─âm├«n─â ├«n subordinea Ministerului.

De┼či ├«n teorie descentralizarea reprezenta ÔÇô dup─â sistemul de asigur─âri de s─ân─âtate ÔÇô urm─âtorul pas firesc spre ├«mbun─ât─â┼úirea sistemului, m─âsura s-a dovedit a fi doar pentru unii mum─â. Nu ┼či pentru ceilal┼úi, adic─â pentru autorit─â┼úile locale, care s-au trezit peste noapte ├«n ograd─â cu un ditamai mamutul de ├«ntre┼úinut. ├Ängrijor─ârilor autorit─â┼úilor publice ÔÇô care, ├«n general, sus┼úin descentralizarea, dar numai dac─â este ├«nso┼úit─â de fonduri financiare ÔÇô, guvernan┼úii le-au replicat d├«nd exemplul Bucure┼čtiului, ca... model de ÔÇ×bune practiciÔÇť, cu cele trei spitale trecute ├«n subordinea Prim─âriei. Bine├«n┼úeles, au dat doar exemple, nu ┼či solu┼úii.

├Än acest peisaj, ultima ini┼úiativ─â este aceea de a ├«nchide mai multe spitale, de a le transforma juridic ├«n sec┼úii sau de a le schimba statutul. Este un tratament la care vor fi supuse mai bine de jum─âtate din spitalele din ┼úar─â, iar justific─ârile acestor m─âsuri s├«nt, ├«ntr-adev─âr, greu de contestat. ├Äntr-un interviu acordat Mediafax, ministrul S─ân─ât─â┼úii, Cseke Attila, afirma c─â anumite unit─â┼úi spitalice┼čti se impune a fi ├«nchise c─âci nu pot fi clasificate drept spitale. Ministrul acuza infrastructura degradat─â a acestor unit─â┼úi propuse pentru desfiin┼úare, insuficien┼úa personalului medical ┼či lipsa de ┼čans─â a pacientului de a primi serviciile medicale adecvate.

├Äns─â, una peste alta, ministrul nu a f─âcut nimic altceva dec├«t s─â descrie starea general─â ├«n care se afl─â majoritatea spitalelor din Rom├ónia. Ca s─â nu mai vorbim de acel num─âr de 9200 de paturi care vor fi desfiin┼úate, ÔÇ×la cerin┼úa FMIÔÇť. Acest imperativ a fost formulat pe baza unei statistici europene, conform c─âreia ├«n Rom├ónia num─ârul paturilor dep─â┼če┼čte media european─â. Bine├«n┼úeles, celelalte statistici europene, conform c─ârora accesul la tratamentul ambulatoriu sau starea de s─ân─âtate a popula┼úiei s├«nt mult sub media european─â ÔÇô fapt ce ar fi justificat num─ârul ridicat de paturi la suta de locuitori ÔÇô nu s-au mai pus ├«n discu┼úie.

├Än Rom├ónia de ast─âzi avem de-a face, a┼čadar, pe de o parte, cu toate ├«ncerc─ârile de reforme, cu prelu─âri de modele, cu discursuri p─âtima┼če, iar pe de alta, cu un sistem de s─ân─âtate nesigur, ├«n care predomin─â inechitatea, ├«n care serviciile c─âtre popula┼úie s├«nt de cele mai multe ori precare, ┼či ├«n care doar medicii s├«nt transforma┼úi ├«n ┼úapi isp─â┼čitori. Subfinan┼úarea ┼či ignorarea problemelor acute duc la caren┼úe grave ÔÇô inaccesibilitatea serviciilor, ignorarea tratamentelor, o stare de s─ân─âtate ├«n declin a popula┼úiei, plecarea personalului calificat ÔÇô ┼či, drept consecin┼ú─â global─â, la implozia ├«ntregului sistem.

├Än rest, vorba oric─ârui ÔÇ×beneficiarÔÇť al sistemului: Doamne-ajut─â!

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.