Redemar─âm, demar─âm sau st─âm pe loc

14 mai 2020
Redemar─âm, demar─âm sau st─âm pe loc jpeg

Cum va ar─âta oare comunitatea cultural─â, adic─â institu╚Ťiile, organiza╚Ťiile, managerii ╚Öi arti╚Ötii, dup─â ce restric╚Ťiile vor fi, ├«n fine, ridicate?

Mai ales, cum va fi redemarat circuitul produc╚Ťiei, prezent─ârii, distribuirii, arhiv─ârii artelor, ├«ntr-un spa╚Ťiu social ├«n care digitalul va c├«╚Ötiga un loc din ce ├«n ce mai important, institu╚Ťiile de spectacol vor fi reorganizate ╚Öi turismul cultural va fi reinventat sub rigorile distan╚Ť─ârii sociale? Realitatea este c─â nu ╚Ötim ├«nc─â ╚Öi c─â nu o vom ╚Öti ├«n mod sistemic dec├«t peste o vreme de acum ├«ncolo. 

├Ändr─âznesc, de aceea, s─â emit doar c├«teva observa╚Ťii  ├«n aceast─â privin╚Ť─â, pornind mai ales de la ceea ce pandemia a scos la suprafa╚Ť─â ├«n aria cultural─â din Rom├ónia.

├Än primul r├«nd, am constatat cu to╚Ťii c─â nu avem date esen╚Ťiale pe baza c─ârora s─â fie luate m─âsuri inteligente ╚Öi eficiente pentru sectorul cultural.

S-a constatat ├«n primul r├«nd lipsa unor cartografieri esen╚Ťiale ╚Öi a studiilor de impact economic al domeniului creativ: de pild─â, a num─ârului de arti╚Öti independen╚Ťi din toate ariile ╚Öi a modului mixt ├«n care ei s├«nt remunera╚Ťi, lipsa eviden╚Ťei organiza╚Ťiilor culturale independente care au luat na╚Ötere ├«n ultimii 30 de ani, cu profilul ╚Öi structura lor ╚Öi cu nevoile lor de sustenabilitate ├«n perioada pandemiei. Aceast─â absen╚Ť─â de date de cercetare a determinat m─âsuri de politic─â cultural─â luate ad-hoc ╚Öi cu finalitate pe termen foarte scurt.

Dac─â ar fi demarat─â o recenzare a arti╚Ötilor ╚Öi a locurilor ╚Öi evenimentelor culturale independente ╚Öi/sau finan╚Ťate miniprograme de investi╚Ťii pentru spa╚Ťiile ╚Öi organiza╚Ťiile culturale independente care, astfel, ar avea, post-pandemie, o mai bun─â capacitate de func╚Ťionare, sustenabilitatea sectorului ar fi ├«ncurajat─â pe termen mediu ╚Öi lung.

F─âr─â aceste ac╚Ťiuni (pe care autoritatea public─â le poate declan╚Öa at├«t la nivel central, c├«t ╚Öi la cel regional ╚Öi local) nu vom putea niciodat─â evalua impactul economic real pe care o organiza╚Ťie sau grup cultural ├«l are asupra locului ├«n care se afl─â. A╚Öadar, nu vom putea constata pierderea pe care o resimte un spa╚Ťiu prin dispari╚Ťia acelei organiza╚Ťii. C├«teva exemple simple: festivaluri ca One World, FITS ╚Öi TIFF au nevoie s─â proiecteze pentru anul viitor noi edi╚Ťii, adaptate realit─â╚Ťilor, dar pierderile semnificative din acest an le fragilizeaz─â. S─â ne amintim cum era Sibiul ├«nainte de FITS ╚Öi Clujul ├«nainte de TIFF, c├«te dintre magazinele, restaurantele, hotelurile ╚Öi pensiunile din jurul acestor ora╚Öe existau, c├«t de atractive p─âreau aceste provincii turi╚Ötilor din toat─â lumea sau chiar locuitorilor. E oare inteligent ╚Öi judicios s─â le l─âs─âm ÔÇ×s─â se descurce singureÔÇŁ acum?

Galeriile de art─â  sau spa╚Ťiile mici, interdisciplinare s-au ├«nchis ╚Öi nu ╚Ötiu c├«nd ├«╚Öi vor relua activitatea. Solu╚Ťiile online pe care le-au adoptat unele s├«nt pe o durat─â scurt─â ╚Öi se vor epuiza, or s-ar putea ca tocmai aceste galerii ╚Öi spa╚Ťii, care permit distan╚Ťarea social─â dac─â pun la punct un sistem de vizite adaptat, s─â fie primele redeschise. Ce programe de sus╚Ťinere exist─â pentru ele ╚Öi pentru angaja╚Ťii lor?

O a doua constatare e legat─â din nou ╚Öi din nou de grava ├«mb─âtr├«nire ╚Öi inadaptare a sistemului administrativ din Rom├ónia la nevoile reale ale comunit─â╚Ťii culturale. Lansarea unui program de tipul ÔÇ×AccesÔÇŁ necesit─â depunerea documentelor de candidatur─â ├«n form─â fizic─â, sub form─â de dosareÔÇŽ cu ╚Öin─â. Asta spune, deja, totul. Oare nu ar fi momentul, tocmai acum, s─â reform─âm ╚Öi s─â flexibiliz─âm acest sistem, pentru c─â el nu face dec├«t s─â condi╚Ťioneze birocratic, obtuz ╚Öi ├«nvechit realitatea substan╚Ťial─â a culturii. F─âr─â o reform─â foarte radical─â ╚Öi serioas─â a Ministerului Culturii, adaptat─â nevoilor actuale ale culturii ╚Öi crea╚Ťiei ├«n Rom├ónia, realitatea cultural─â post-pandemic─â va continua s─â func╚Ťioneze ├«n regimul ├«n care Curtea de Conturi poate s─â considere c─â machiajele f─âcute actorilor la teatre s├«nt ÔÇ×bunuri necuveniteÔÇŁ.

O a treia constatare produs─â de contextul actual este aceea c─â digitalizarea determin─â ├«n spa╚Ťiul cultural o reac╚Ťie schizofrenic─â: pe de o parte rezisten╚Ťa la transferul artelor online, pe de alt─â parte o direc╚Ťie de ÔÇ×digitalizare cu orice pre╚ŤÔÇŁ. O asemenea atitudine e, ca de obicei, consecin╚Ťa unor politici ╚Öi programe culturale f─âcute aproape de fiecare dat─â la repezeal─â, ÔÇ×pe genunchiÔÇŁ, f─âr─â consultarea adev─âra╚Ťilor exper╚Ťi sau a celor care produc ╚Öi exist─â cu succes ╚Öi cu valoare ├«n industriile culturale. 

Lipsa unei g├«ndiri holistice ╚Öi strategice e acut─â. Ar trebui s─â se ╚Ťin─â cont de toate elementele unui sistem, de interac╚Ťiunile ├«ntre diversele elemente. De pild─â, ├«n perioada aceasta furnizorii de Internet au avut o explozie economic─â pozitiv─â, poate c─â o taxare a lor ar compensa lipsa de ├«ncas─âri ├«n sectorul cultural ╚Öi ar produce un fond extrabugetar foarte necesar situa╚Ťiei post-pandemie. De asemenea, ar exista posibilitatea de a face ├«n acest moment lucruri mereu am├«nate ├«n institu╚Ťiile culturale: arhivare ├«n biblioteci, ordonarea colec╚Ťiilor ├«n muzee, concentrarea unor fonduri pe un program special de restaurare de filme, ceea ce ar da de lucru pu╚Ťinelor entit─â╚Ťi private din Rom├ónia, cum s├«nt Avanpost sau Kodac, ╚Öi ar avea ca rezultat un num─âr de filme restaurate, gata s─â circule na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional. Secven╚Ťe, P─âdurea Sp├«nzura╚Ťilor, Reconstituirea s├«nt numai trei exemple de filme a c─âror restaurare ar fi un c├«╚Ötig din toate punctele de vedere dup─â ridicarea restric╚Ťiilor. Difuzarea pe platforme digitale ├«n starea de acum este imposibil─â.

├Än fine, pentru a relansa industriile creative dup─â pandemie, este nevoie de un plan pe termen lung, plan pe care marginalizarea culturii ├«n general ├«n abordarea guvernelor din Rom├ónia ├«l am├«n─â mereu sine die ╚Öi pe care ar avea ocazia acum s─â ├«l g├«ndeasc─â ╚Öi s─â ├«l formuleze. Un plan care s─â reformeze administra╚Ťia cultural─â, s─â ├«i cure╚Ťe ╚Öi reinventeze instrumentarul ÔÇô ast─âzi greoi ╚Öi inutil ÔÇô ╚Öi care s─â ├«ncurajeze ╚Öi s─â sus╚Ťin─â dezvoltarea artelor ├«ntr-o realitate ai c─ârei termeni nu ├«i st─âp├«nim ├«nc─â. Fiindc─â, p├«n─â la urm─â, talentul arti╚Ötilor a fost ambasadorul nostru str─âlucit ├«n lume, ├«n ultimii treizeci de ani. 

C├«nd pre╚Öedintele Fran╚Ťei a prezentat planul pentru sus╚Ťinerea culturii ├«n pandemie, pe 6 mai 2020, formul├«nd alegerea pe care o face statul francez de a-i proteja pe arti╚Öti, de a declara ÔÇ×ann├ęe blancheÔÇŁ anul 2020 pentru cei care au statut de intermiten╚Ťi, de a da un ajutor substan╚Ťial festivalurilor care nu au avut loc (pentru ca ele s─â se redreseze), de a construi un mare program de comand─â public─â dedicat tinerilor creatori, de a sus╚Ťine Centrul C─âr╚Ťii, al Dansului, al MuziciiÔÇŽ nu putem pretinde c─â nu avem de unde s─â ne inspir─âm.

S─â ne amintim c─â, atunci c├«nd ÔÇ×a b─âtut ceasulÔÇŁ pandemiei, am transformat cultura ├«n centrul existen╚Ťei noastre ├«n izolare ╚Öi ne-am dat seama c├«t─â nevoie avem, de fapt, de ea pentru a supravie╚Ťui interior. Nu ╚Ötim exact ce va urma. Ceea ce ╚Ötim ├«ns─â cu siguran╚Ť─â este c─â arta, ca ╚Öi virusul, are c─âile sale de a se perpetua. ╚śi, spre deosebire de el, e bine c─â este a╚Öa.

Corina ╚śuteu este expert interna╚Ťional ├«n management ╚Öi politici culturale. A fost director al ICR New York ╚Öi ministru al Culturii. Este pre╚Öedinte al Making Waves, Festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.