Redemar─âm, demar─âm sau st─âm pe loc

14 mai 2020
Redemar─âm, demar─âm sau st─âm pe loc jpeg

Cum va ar─âta oare comunitatea cultural─â, adic─â institu╚Ťiile, organiza╚Ťiile, managerii ╚Öi arti╚Ötii, dup─â ce restric╚Ťiile vor fi, ├«n fine, ridicate?

Mai ales, cum va fi redemarat circuitul produc╚Ťiei, prezent─ârii, distribuirii, arhiv─ârii artelor, ├«ntr-un spa╚Ťiu social ├«n care digitalul va c├«╚Ötiga un loc din ce ├«n ce mai important, institu╚Ťiile de spectacol vor fi reorganizate ╚Öi turismul cultural va fi reinventat sub rigorile distan╚Ť─ârii sociale? Realitatea este c─â nu ╚Ötim ├«nc─â ╚Öi c─â nu o vom ╚Öti ├«n mod sistemic dec├«t peste o vreme de acum ├«ncolo. 

├Ändr─âznesc, de aceea, s─â emit doar c├«teva observa╚Ťii  ├«n aceast─â privin╚Ť─â, pornind mai ales de la ceea ce pandemia a scos la suprafa╚Ť─â ├«n aria cultural─â din Rom├ónia.

├Än primul r├«nd, am constatat cu to╚Ťii c─â nu avem date esen╚Ťiale pe baza c─ârora s─â fie luate m─âsuri inteligente ╚Öi eficiente pentru sectorul cultural.

S-a constatat ├«n primul r├«nd lipsa unor cartografieri esen╚Ťiale ╚Öi a studiilor de impact economic al domeniului creativ: de pild─â, a num─ârului de arti╚Öti independen╚Ťi din toate ariile ╚Öi a modului mixt ├«n care ei s├«nt remunera╚Ťi, lipsa eviden╚Ťei organiza╚Ťiilor culturale independente care au luat na╚Ötere ├«n ultimii 30 de ani, cu profilul ╚Öi structura lor ╚Öi cu nevoile lor de sustenabilitate ├«n perioada pandemiei. Aceast─â absen╚Ť─â de date de cercetare a determinat m─âsuri de politic─â cultural─â luate ad-hoc ╚Öi cu finalitate pe termen foarte scurt.

Dac─â ar fi demarat─â o recenzare a arti╚Ötilor ╚Öi a locurilor ╚Öi evenimentelor culturale independente ╚Öi/sau finan╚Ťate miniprograme de investi╚Ťii pentru spa╚Ťiile ╚Öi organiza╚Ťiile culturale independente care, astfel, ar avea, post-pandemie, o mai bun─â capacitate de func╚Ťionare, sustenabilitatea sectorului ar fi ├«ncurajat─â pe termen mediu ╚Öi lung.

F─âr─â aceste ac╚Ťiuni (pe care autoritatea public─â le poate declan╚Öa at├«t la nivel central, c├«t ╚Öi la cel regional ╚Öi local) nu vom putea niciodat─â evalua impactul economic real pe care o organiza╚Ťie sau grup cultural ├«l are asupra locului ├«n care se afl─â. A╚Öadar, nu vom putea constata pierderea pe care o resimte un spa╚Ťiu prin dispari╚Ťia acelei organiza╚Ťii. C├«teva exemple simple: festivaluri ca One World, FITS ╚Öi TIFF au nevoie s─â proiecteze pentru anul viitor noi edi╚Ťii, adaptate realit─â╚Ťilor, dar pierderile semnificative din acest an le fragilizeaz─â. S─â ne amintim cum era Sibiul ├«nainte de FITS ╚Öi Clujul ├«nainte de TIFF, c├«te dintre magazinele, restaurantele, hotelurile ╚Öi pensiunile din jurul acestor ora╚Öe existau, c├«t de atractive p─âreau aceste provincii turi╚Ötilor din toat─â lumea sau chiar locuitorilor. E oare inteligent ╚Öi judicios s─â le l─âs─âm ÔÇ×s─â se descurce singureÔÇŁ acum?

Galeriile de art─â  sau spa╚Ťiile mici, interdisciplinare s-au ├«nchis ╚Öi nu ╚Ötiu c├«nd ├«╚Öi vor relua activitatea. Solu╚Ťiile online pe care le-au adoptat unele s├«nt pe o durat─â scurt─â ╚Öi se vor epuiza, or s-ar putea ca tocmai aceste galerii ╚Öi spa╚Ťii, care permit distan╚Ťarea social─â dac─â pun la punct un sistem de vizite adaptat, s─â fie primele redeschise. Ce programe de sus╚Ťinere exist─â pentru ele ╚Öi pentru angaja╚Ťii lor?

O a doua constatare e legat─â din nou ╚Öi din nou de grava ├«mb─âtr├«nire ╚Öi inadaptare a sistemului administrativ din Rom├ónia la nevoile reale ale comunit─â╚Ťii culturale. Lansarea unui program de tipul ÔÇ×AccesÔÇŁ necesit─â depunerea documentelor de candidatur─â ├«n form─â fizic─â, sub form─â de dosareÔÇŽ cu ╚Öin─â. Asta spune, deja, totul. Oare nu ar fi momentul, tocmai acum, s─â reform─âm ╚Öi s─â flexibiliz─âm acest sistem, pentru c─â el nu face dec├«t s─â condi╚Ťioneze birocratic, obtuz ╚Öi ├«nvechit realitatea substan╚Ťial─â a culturii. F─âr─â o reform─â foarte radical─â ╚Öi serioas─â a Ministerului Culturii, adaptat─â nevoilor actuale ale culturii ╚Öi crea╚Ťiei ├«n Rom├ónia, realitatea cultural─â post-pandemic─â va continua s─â func╚Ťioneze ├«n regimul ├«n care Curtea de Conturi poate s─â considere c─â machiajele f─âcute actorilor la teatre s├«nt ÔÇ×bunuri necuveniteÔÇŁ.

O a treia constatare produs─â de contextul actual este aceea c─â digitalizarea determin─â ├«n spa╚Ťiul cultural o reac╚Ťie schizofrenic─â: pe de o parte rezisten╚Ťa la transferul artelor online, pe de alt─â parte o direc╚Ťie de ÔÇ×digitalizare cu orice pre╚ŤÔÇŁ. O asemenea atitudine e, ca de obicei, consecin╚Ťa unor politici ╚Öi programe culturale f─âcute aproape de fiecare dat─â la repezeal─â, ÔÇ×pe genunchiÔÇŁ, f─âr─â consultarea adev─âra╚Ťilor exper╚Ťi sau a celor care produc ╚Öi exist─â cu succes ╚Öi cu valoare ├«n industriile culturale. 

Lipsa unei g├«ndiri holistice ╚Öi strategice e acut─â. Ar trebui s─â se ╚Ťin─â cont de toate elementele unui sistem, de interac╚Ťiunile ├«ntre diversele elemente. De pild─â, ├«n perioada aceasta furnizorii de Internet au avut o explozie economic─â pozitiv─â, poate c─â o taxare a lor ar compensa lipsa de ├«ncas─âri ├«n sectorul cultural ╚Öi ar produce un fond extrabugetar foarte necesar situa╚Ťiei post-pandemie. De asemenea, ar exista posibilitatea de a face ├«n acest moment lucruri mereu am├«nate ├«n institu╚Ťiile culturale: arhivare ├«n biblioteci, ordonarea colec╚Ťiilor ├«n muzee, concentrarea unor fonduri pe un program special de restaurare de filme, ceea ce ar da de lucru pu╚Ťinelor entit─â╚Ťi private din Rom├ónia, cum s├«nt Avanpost sau Kodac, ╚Öi ar avea ca rezultat un num─âr de filme restaurate, gata s─â circule na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional. Secven╚Ťe, P─âdurea Sp├«nzura╚Ťilor, Reconstituirea s├«nt numai trei exemple de filme a c─âror restaurare ar fi un c├«╚Ötig din toate punctele de vedere dup─â ridicarea restric╚Ťiilor. Difuzarea pe platforme digitale ├«n starea de acum este imposibil─â.

├Än fine, pentru a relansa industriile creative dup─â pandemie, este nevoie de un plan pe termen lung, plan pe care marginalizarea culturii ├«n general ├«n abordarea guvernelor din Rom├ónia ├«l am├«n─â mereu sine die ╚Öi pe care ar avea ocazia acum s─â ├«l g├«ndeasc─â ╚Öi s─â ├«l formuleze. Un plan care s─â reformeze administra╚Ťia cultural─â, s─â ├«i cure╚Ťe ╚Öi reinventeze instrumentarul ÔÇô ast─âzi greoi ╚Öi inutil ÔÇô ╚Öi care s─â ├«ncurajeze ╚Öi s─â sus╚Ťin─â dezvoltarea artelor ├«ntr-o realitate ai c─ârei termeni nu ├«i st─âp├«nim ├«nc─â. Fiindc─â, p├«n─â la urm─â, talentul arti╚Ötilor a fost ambasadorul nostru str─âlucit ├«n lume, ├«n ultimii treizeci de ani. 

C├«nd pre╚Öedintele Fran╚Ťei a prezentat planul pentru sus╚Ťinerea culturii ├«n pandemie, pe 6 mai 2020, formul├«nd alegerea pe care o face statul francez de a-i proteja pe arti╚Öti, de a declara ÔÇ×ann├ęe blancheÔÇŁ anul 2020 pentru cei care au statut de intermiten╚Ťi, de a da un ajutor substan╚Ťial festivalurilor care nu au avut loc (pentru ca ele s─â se redreseze), de a construi un mare program de comand─â public─â dedicat tinerilor creatori, de a sus╚Ťine Centrul C─âr╚Ťii, al Dansului, al MuziciiÔÇŽ nu putem pretinde c─â nu avem de unde s─â ne inspir─âm.

S─â ne amintim c─â, atunci c├«nd ÔÇ×a b─âtut ceasulÔÇŁ pandemiei, am transformat cultura ├«n centrul existen╚Ťei noastre ├«n izolare ╚Öi ne-am dat seama c├«t─â nevoie avem, de fapt, de ea pentru a supravie╚Ťui interior. Nu ╚Ötim exact ce va urma. Ceea ce ╚Ötim ├«ns─â cu siguran╚Ť─â este c─â arta, ca ╚Öi virusul, are c─âile sale de a se perpetua. ╚śi, spre deosebire de el, e bine c─â este a╚Öa.

Corina ╚śuteu este expert interna╚Ťional ├«n management ╚Öi politici culturale. A fost director al ICR New York ╚Öi ministru al Culturii. Este pre╚Öedinte al Making Waves, Festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.