Recunoa┼čterea pe Facebook - discu┼úie cu ministrul adjunct de Externe kosovar, Petrit SELIMI

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Recunoa┼čterea pe Facebook   discu┼úie cu ministrul adjunct de Externe kosovar, Petrit SELIMI jpeg

Carte de vizit─â: Petrit Selimi este adjunctul ministrului kosovar de Externe. ├Än 2011, Selimi a fost numit ├«n guvern ┼či era, la acea vreme, unul dintre cei mai tineri membri ai executivului. A fost coordonator al cooper─ârii dintre Kosovo ┼či Serbia ┼či membru al Comisiei de Stat pentru Libert─â┼úi Religioase. A studiat la Universitatea din Oslo ┼či la London School of Economics. 

├Än 2010, cu ocazia unei vizite ├«n Slovacia, Petrit Selimi nu putea avea o ├«nt├«lnire cu oficiali guvernamentali nici m─âcar ├«ntr-un restaurant, de parc─â provenien┼úa din Kosovo echivala cu o boal─â contagioas─â. M─ârturisirea ministrului adjunct de Externe a provocat reac┼úii de uimire ├«n delega┼úia rom├ón─â. Dar momentul acela l-a determinat pe Selimi s─â schimbe strategia demersurilor diplomatice ale ┼ú─ârii sale. 

ÔÇ×├Än sondajele de opinie din Kosovo, recunoa┼čterea statal─â nu intr─â ├«n Top 10 preocup─âri, iar integrarea ├«n UE nu ajunge ├«n Top 5 griji ale cet─â┼úenilor no┼čtriÔÇť, spune ministrul. De ce? Cum adic─â? Simplu. Pove┼čtile despre chestiuni de drept interna┼úional ┼či orientare strategic─â trebuie v├«ndute la oameni. Ele nu s├«nt ├«nghi┼úite pe ner─âsuflate, a┼ča cum era ├«n Europa de Est, ├«n anii ÔÇÖ90. 

ÔÇ×Avem ┼čomaj de 30,5%, iar ├«n r├«ndul tinerilor ajunge la 60%. Situa┼úia se compenseaz─â ├«ntruc├«tva prin remiten┼úele din str─âin─âtate. Fiecare al patrulea kosovar tr─âie┼čte ├«n str─âin─âtate. Ca s─â ├«n┼úelege┼úi: primul

├«nscris de echipa Elve┼úiei la Campionatul Mondial din Brazilia a fost opera unui kosovar. Limba albanez─â e a treia cea mai vorbit─â ├«n Elve┼úia. Iar num─ârul total al consulatelor din Germania ┼či Elve┼úia este de ┼čapte. Remiten┼úele din diaspora ├«nsumeaz─â un miliard de euro pentru o popula┼úie de 1,8 milioaneÔÇť, spune Petrit Selimi. 

Cu alte cuvinte, grijile oamenilor s├«nt unele mult mai p─âm├«ntene. La a┼ča cifre ale ┼čomajului, la lipsa de perspective pentru tinerii acestei ┼ú─âri ÔÇô peste 60% din popula┼úia Kosovo are sub 35 de ani ÔÇô, misiunea unui guvern, chiar ┼či cea a Ministerului de Externe, este aceea de a-┼či sluji propriii cet─â┼úeni. Selimi descrie cum ÔÇ×├«n ianuarie, am avut un val uria┼č de oameni care au p─âr─âsit ┼úara. A fost complet nea┼čteptat. 40.000 de oameni au plecat c─âtre Germania ├«ntr-un amestec de criminalitate organizat─â ┼či zvonistic─â despre cum nem┼úii au nevoie de lucr─âtori din cauza sc─âderii demografice. Au plecat 1500 de oameni ├«n fiecare zi ├«n ianuarie, la momentul la care vorbim am ajuns la doar 10. Sc─âderea spectaculoas─â e dat─â de demantelarea acestor re┼úele de trafican┼úiÔÇť. 

ÔÇ×Nimic nu a crescut ├«n istoria umanit─â┼úii mai rapid ca FacebookÔÇť 

A┼ča c─â, pentru diploma┼úia kosovar─â, dincolo de eforturile tradi┼úionale de recunoa┼čtere statal─â, alte metode, mai neortodoxe, au ajuns s─â compun─â o mare parte a activit─â┼úii ministerului. Cum ar fi, de exemplu, eforturile de intrare ├«n concursul Eurovision. ÔÇ×Pentru tinerii no┼čtri nu e important s─â le spunem c─â am semnat Acordul de Stabilitate ┼či Asociere, pentru ei e un termen lipsit de orice semnifica┼úie. Dar dac─â le spunem c─â avem un concurent la Eurovision ┼či c─â pot vota pentru un c├«ntec din competi┼úia european─â, atunci au un motiv de m├«ndrieÔÇť, spune Selimi, cu o doz─â de m├«ndrie ├«n voce. 

Diploma┼úia digital─â, schimburile culturale ┼či de societate civil─â ├«ntre Kosovo ┼či, mai ales, statele care nu ├«l recunosc s-au intensificat ├«n ultima vreme considerabil. Drept urmare, Kosovo a fost acceptat ├«n Comitetul Olimpic Interna┼úional. Pentru prima dat─â ├«n scurta sa istorie statal─â, Kosovo va avea echip─â na┼úional─â la Jocurile Olimpice de la Rio. ┼óara a primit statut de membru ┼či ├«n Federa┼úia Interna┼úional─â de Baschet. Cu o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte de ├«nt├«lnirea cu delega┼úia rom├ón─â, echipa din Pri┼čtina disputase un meci cu Universitatea Craiova. Selimi ┼či-a cerut scuze c─â au c├«┼čtigat. ÔÇ×├Äncerc─âm, de regul─â, s─â nu batem echipe din state care nu ne recunosc independen┼úaÔÇť, a spus ministrul r├«z├«nd. 

┼×i apoi vine Facebook. Unii ├«ntreab─â, spune Selimi: ÔÇ×Care e treaba cu Facebook? Voi nu s├«nte┼úi un stat, de ce v-ar recunoa┼čte Facebook? Nimic nu a crescut mai rapid ├«n istoria umanit─â┼úii dec├«t Facebook ÔÇô nu imperiul roman, nu cre┼čtinismul, nu islamul, nu Ginghis Khan. Nici m─âcar Internetul ├«n sine nu a crescut la fel de rapid precum Facebook. Deci, nu e┼čti pe Facebook, nu exi┼čtiÔÇť. Campania a dat roade. ├Än decembrie 2013, Kosovo a ob┼úinut recunoa┼čtere statal─â. Pe Facebook. 

┼×i nu e doar o chestiune de m├«ndrie. Nerecunoa┼čterea ├«n mediul online produce efecte concrete pentru oameni. G├«ndi┼úi-v─â c─â vre┼úi s─â cump─âra┼úi o carte pe Amazon sau, oric├«t de ciudat ar suna ├«n Rom├ónia, s─â cump─âra┼úi muzic─â de pe iTunes Store. Unele site-uri nu recunosc adresele IP, altele nu accept─â c─âr┼úile de credit din Kosovo. Multe avantaje ┼či produse ale vremurilor ├«n care tr─âim nu s├«nt accesibile unei popula┼úii dintr-un stat nerecunoscut. 

Din aceast─â nevoie s-a n─âscut

. ÔÇ×S─â zicem c─â cineva observ─â c─â sec┼úiunea de h─âr┼úi a

nu recunoa┼čte KosovoÔÇť, explic─â Selimi. ÔÇ×Atunci, acel cineva poate desc─ârca un formular predefinit, ├«l poate completa cu cele necesare ┼či poate trimite direct la persoana responsabil─â un apel de recunoa┼čtere. Dac─â vine un formular de la un cet─â┼úean, poate c─â un ministru ├«l va ignora ┼či ├«l va arunca la gunoi. Dar dac─â 1000 de oameni scriu hotelului Hilton, de pild─â, spun├«ndu-i c─â ┬ź┼úara noastr─â nu apare ├«n lista dvs.┬╗, atunci e altceva. Pe Amazon, am avut 5000 de oameni care au scris ┼či compania a r─âspuns luna trecut─â cu anun┼úul c─â adaug─â Kosovo pe lista sa de ┼ú─âri. Noi nu s├«ntem ad─âuga┼úi automat ├«n astfel de liste, precum e cazul statelor care ader─â la UE, de exemplu. Toate acestea s├«nt importante pentru oamenii din Kosovo ┼či de aceea ele fac parte din strategia noastr─â oficial─â de diploma┼úie public─â.ÔÇť 

ÔÇ×Eu nu pot vinde Europa dac─â tinerii nu o v─âdÔÇť 

├Än acest moment, spune Petrit Selimi, ÔÇ×recunoa┼čterea la nivel de state nu este prioritar─â. Uita┼úi-v─â c─â multe state membre ONU, deci recunoscute la nivel mondial, s├«nt state e┼čuate, unde nu exist─â guvern, s├«nt ├«n mijlocul unor r─âzboaie civile. Mult mai important pentru noi e s─â avem o democra┼úie stabil─â ┼či func┼úional─â, s─â ne respect─âm propria Constitu┼úie, care este,

, cea mai progresist─â din UE pentru c─â este cea mai nou─â ┼či beneficiaz─â de experien┼úa tuturor statelor europene. S├«ntem singura ┼úar─â din Balcani care a legalizat c─âs─âtoria ├«ntre persoane de acela┼či sex ┼či nu uita┼úi c─â tr─âim ├«ntr-o ┼úar─â care are ├«n propor┼úie de 90% popula┼úie musulman─âÔÇť. 

Totu┼či, cinci ┼ú─âri din UE nu recunosc independen┼úa noului stat: Spania, Slovacia, Grecia, Cipru ┼či Rom├ónia. ÔÇ×├Än┼úelegem c─â Spania are ├«ngrijor─âri legate de Catalunia ┼či ┼óara Bascilor. ├Än┼úelegem c─â Ciprul are probleme de decenii legate de partea sa de nord. Aici noi avem aceea┼či politic─â extern─â cu UE ┼či nu am recunoscut Ciprul de Nord. ├Än┼úelegem c─â Rom├ónia are unele ├«ngrijor─âri interne ┼či chiar regionale. ├Än┼úelegem c─â Grecia are ├«ngrijor─âri legate de Macedonia. Argentina are probleme cu Insulele Falkland. Thailanda ne-a recunoscut recent, de┼či are ┼či ea unele probleme. Marea Britanie ne-a recunoscut, de┼či Sco┼úia voia s─â fie independent─â. A┼ča c─â sper─âm ca trecerea timpului ┼či contribu┼úia Kosovo la stabilizarea regiunii s─â demonstreze c─â nu reprezent─âm nici un pericolÔÇť, spune ministrul kosovar, care ┼čtie pe de rost lista statelor care ├«nc─â nu i-au recunoscut ┼či motivele oficiale ale deciziei, ba chiar ┼či pe cele mai pu┼úin oficiale. 

ÔÇ×Kosovo a reprezentat ├«ncheierea capitolului Balcanilor. De la proclamarea independen┼úei noastre, toate statele din regiune s├«nt democratice ┼či ├«n dialog multilateral. Serbia nu ne recunoa┼čte ca stat, dar, ├«n urm─â cu dou─â s─âpt─âm├«ni, Belgradul ne-a recunoscut tribunalele ca unic─â instan┼ú─â de justi┼úie pe teritoriul nostru. Croa┼úia e membru UE, Slovenia la fel. Serbia, Albania ┼či Macedonia au statut de candidat. Apoi avem Bosnia, care a semnat Acordul de Stabilitate ┼či Asociere. ┼×i Kosovo, care sper─â s─â semneze Acordul ├«n var─â.ÔÇť 

├Äntr-un fel, Kosovo, ca ultim stat care a┼čteapt─â s─â semneze acordul de asociere la UE, e norocos.  Semnarea are loc, pentru prima dat─â, dup─â Tratatul de la Lisabona. De ce e important pentru Pri┼čtina? Pentru c─â Lisabona a anulat obligativitatea ca Acordul de Stabilitate ┼či Asociere s─â fie ratificat de parlamentele na┼úionale ale statelor membre. Kosovo nu trebuie, astfel, s─â caute un vot favorabil ├«n state care nu ├«l recunosc ca stat. Un vot ├«n Casa Poporului, de exemplu, ar fi fost imposibil. Astfel, Kosovo are ┼čansa s─â fac─â un prim pas contractual c─âtre aderarea la UE indiferent de pozi┼úiile na┼úionale vizavi de statutul s─âu.

Semnarea Acordului are ├«ns─â o importan┼ú─â ┼či mai mare pentru kosovari: prima rela┼úie contractual─â dintre Kosovo ┼či UE va ajuta enorm ├«n demersul de ridicare a vizelor pentru cet─â┼úenii acestei ┼ú─âri care vor s─â c─âl─âtoreasc─â ├«n Europa. Kosovo e ultimul stat din Balcani care nu are liberalizat regimul de vize. 

ÔÇ×Eu nu pot vinde Europa tinerilor de la noi dac─â ei nu v─âd EuropaÔÇť, spune ministrul Selimi. ÔÇ×De asta, Kosovo are nevoie de liberalizarea regimului de vize. Oamenii din Moldova p├«n─â ├«n Columbia c─âl─âtoresc f─âr─â viz─â ├«n UE. ┼×i noi trebuie s─â fim acolo, pentru c─â merit─âm. Tinerii no┼čtri au v─âzut numai Skopje ┼či Tirana. Cum s─â ne lupt─âm ├«mpotriva radicaliz─ârii islamice sau extremismului etnic dac─â nu avem exemple despre ceea ce ├«nseamn─â ideile europene? Nu putem avea comunit─â┼úi izolate ┼či, ├«n acela┼či timp, preten┼úii de societate deschis─â.ÔÇť  

a consemnat Lauren┼úiu COLINTINEANU  

Foto: Ministerul de Externe Pri┼čtina, I. Moldovan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.