ÔÇ×R─âul e o form─â de prostieÔÇŁ - interviu cu Valentin Radu ARSENE

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
ÔÇ×R─âul e o form─â de prostieÔÇŁ   interviu cu Valentin Radu ARSENE jpeg

Prostia e o chestiune care ╚Ťine mai degrab─â de conjunctur─â sau poate fi ╚Öi o caracteristic─â permanent─â a cuiva? Altfel exprimat, prostia e o problem─â de comportament sau ╚Ťine mai cur├«nd de lipsa inteligen╚Ťei? 

Ca s─â vorbe╚Öti despre prostie este un lucru foarte riscant pentru c─â e╚Öti ├«n mare pericol s─â faci pe de╚Öteptul. Prin urmare, o s─â abordez subiectul asumat, relaxat ╚Öi cu o not─â de umor. Ca s─â v─â r─âspund la ├«ntrebare, ar trebui s─â ├«ncerc mai ├«nt├«i o definire a termenului, lucru dificil pentru c─â nu este unul ╚Ötiin╚Ťific, opera╚Ťional, ci mai cur├«nd literar. Cu toate acestea, voi explora c├«teva posibile ├«n╚Ťelesuri din punct de vedere psihologic.

Sensul cel mai comun al prostiei este acela de deficit, care denot─â o lips─â sau o ├«ncadrare sub standarde. Dintre deficite, cel mai evident este cel al capacit─â╚Ťii cognitive de procesare a informa╚Ťiei. Aceasta ar fi prostia m─âsurabil─â prin teste de evaluare. Dar ├«n psihologie nu exist─â termenul de prostie ca simptom sau categorie clinic─â ╚Öi, prin urmare, nu se poate pune un astfel de diagnostic.

Mai pot fi deficite ale capacit─â╚Ťii de memorare, de aten╚Ťie, ale voin╚Ťei, ale motiva╚Ťiei etc. Afectarea acestor capacit─â╚Ťi, deseori, nu este ├«nso╚Ťit─â ╚Öi de un deficit cognitiv. De exemplu, ├«n cazul dislexiei, care este o tulburare de ├«nv─â╚Ťare, inteligen╚Ťa cognitiv─â este ├«n standarde normale. Cu toate acestea, mul╚Ťi dintre cei care sufer─â de afectarea acestor capacit─â╚Ťi au o ├«ncredere de sine sc─âzut─â ╚Öi tr─âiesc intens senza╚Ťia c─â s├«nt oameni pro╚Öti. Un alt deficit des ├«nt├«lnit este cel al capacit─â╚Ťii de a ├«n╚Ťelege ce sim╚Ťim, de a decoda corect emo╚Ťiile, sau empatia cognitiv─â sc─âzut─â.

Sensul prostiei cu adev─ârat interesant este cel reprezentat de patologia caracterial─â care se recunoa╚Öte la indivizii fuduli, vanito╚Öi, prin lipsa dilemelor, a ├«ndoielii, certitudinea excesiv─â, lipsa umorului ╚Öi agresivitate, ├«n principiu cei care cred c─â ╚Ötiu. Ace╚Ötia s├«nt nevroticii care au g─âsit o form─â de a reduce discrepan╚Ťa dureroas─â fa╚Ť─â de propriul simptom. De╚Öi s├«nt con╚Ötien╚Ťi de propria tulburare, i-au g─âsit o utilitate care serve╚Öte atingerii propriilor scopuri prin manipulare machiavelic─â.

De asemenea, prostia ar putea ├«nsemna ╚Öi acele zone oarbe pe care le avem cu to╚Ťii ╚Öi care ne fac s─â insist─âm cu acelea╚Öi tentative de solu╚Ťii la acelea╚Öi probleme, de╚Öi ├«n nenum─ârate r├«nduri ╚Öi-au dovedit inutilitatea. Prin urmare, multe dintre aceste ├«ncerc─âri devin factori de men╚Ťinere ╚Öi consolidare a problemelor.

Rezum├«nd, prostia poate fi ├«n╚Ťeleas─â ca o condi╚Ťie biologic─â, poate fi consecin╚Ťa traumelor, o afectare caracterial─â evident─â prin rigiditate ╚Öi fundamentalism agresiv, un deficit de educa╚Ťie ╚Öi o orbire perceptiv─â. Dac─â de primele forme de prostie am putea fi scuti╚Ťi, de a reac╚Ťiona proste╚Öte nu scap─â nimeni. O reac╚Ťie nepotrivit─â, ira╚Ťional─â este indicatorul c─â provocarea pe care o tr─âim ne dep─â╚Öe╚Öte capacit─â╚Ťile de adaptare ╚Öi este o invita╚Ťie la cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare. De asemenea, problemele care se ├«nc─âp─â╚Ť├«neaz─â s─â r─âm├«n─â ├«n via╚Ťa noastr─â, situa╚Ťiile sup─âr─âtoare ce se repet─â, ne oglindesc propriile obtuzit─â╚Ťi de con╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi acestea trebuie explorate ╚Öi cunoscute pentru a nu r─âm├«ne ni╚Öte pro╚Öti neputincio╚Öi ╚Öi generic sup─âra╚Ťi pe destin.

Cum deosebim prostia de inversul ei și care ar fi, de fapt, acest antonim al ei?

Dac─â dep─â╚Öim cadrul de ├«n╚Ťelegere prostie versus de╚Ötept─âciune ca referire la  capacitatea de procesare cognitiv─â, atunci cred c─â opusul la prostie este adaptabilitatea sau, chiar mai mult, disponibilitatea la schimbare. Darwin a emis principiul cum c─â nu speciile cele mai puternice sau cele mai inteligente supravie╚Ťuiesc, ci cele mai adaptabile. Din acest punct de vedere, adaptabilitatea reprezint─â capacitatea de a integra flexibil schimb─ârile de mediu, de a mobiliza resurse, de a stabili rela╚Ťii s─ân─âtoase ╚Öi de a dep─â╚Öi evenimentele traumatice. Disponibilitatea pentru schimbare este o condi╚Ťie fundamental─â pentru cre╚Ötere ╚Öi via╚Ť─â ├«n general. ├Än lipsa ei apar stagnarea, degradarea ╚Öi moartea.

Ar mai fi o form─â de prostie de care nu am pomenit anterior: neiubirea de sine. Cine nu se iube╚Öte este foarte vulnerabil s─â fie prostit cu flat─âri ╚Öi false dovezi de iubire, ╚Öi risc─â s─â fac─â multe lucruri stupide pentru pu╚Ťin─â validare ╚Öi apreciere. Exemplele sociale s├«nt numeroase ╚Öi foarte vizibile, pentru c─â prostia are o aversiune visceral─â fa╚Ť─â de discre╚Ťie. Prin urmare, reversul acestei obnubil─âri suflete╚Öti ar fi sentimentul valorii, al demnit─â╚Ťii, al senza╚Ťiei de fiin╚Ť─â care merit─â s─â fie iubit─â.

Există grade ale prostiei și ea poate merge pînă la patologie?

A╚Öa cum ziceam, ├«n psihologie nu exist─â o categorie clinic─â denumit─â prostie, dar, ├«ntr-un spirit de glum─â, voi ad─âuga ni╚Öte criterii de evaluare pentru a formula un posibil diagnostic care ar suna a╚Öa: tulburare de prostie major─â, episod recurent sever, ├«n remisie par╚Ťial─â sau, ceva mai dramatic, prostie ├«n faz─â terminal─â.

Patologia deficitului cognitiv apare ca urmare a unor afec╚Ťiuni neurologice ereditare, de dezvoltare sau de ├«mb─âtr├«nire, dar ╚Öi ├«n dependen╚Ťe, prin intoxicare cu diverse substan╚Ťe.

Dac─â patologia deficitului suscit─â ├«n mod ├«ndrept─â╚Ťit reac╚Ťii de ajutor pline de compasiune, nu acela╚Öi lucru se poate spune despre patologia caracterial─â. Pactul cu boala f─âr─â nebunie ├«nseamn─â o viciere profund─â a valorilor s─ân─âtoase. Acest tip de prostie nu este benign, ca acela al prostiei autocritice. Prostia vicioas─â urm─âre╚Öte s─â evite schimbarea de sine, care este resim╚Ťit─â ca fiind prea dificil─â sau cu un cost de efort ce nu se vrea pl─âtit. Prostul agresiv tr─âie╚Öte ├«n realitate sentimente de lips─â de valoare, neputin╚Ť─â ╚Öi foarte mult─â fric─â. El se fere╚Öte de aceste tr─âiri prin ├«ncercarea de a prosti realitatea, iar efortul pentru cre╚Ötere este ├«nt├«mpinat cu dispre╚Ťul ╚Ömecherului care vrea s─â ard─â etape.

A╚Ö zice c─â exist─â o prostie naiv─â, chiar candid─â, dar periculoas─â, este prostia r─âu inten╚Ťionat─â. R─âul e o form─â de prostie pentru c─â omul inteligent nu simte nevoia s─â r─âneasc─â, deoarece ├«i lipse╚Öte rigiditatea inten╚Ťiei care trebuie impus─â, are ├«ndoieli asupra propriei necesit─â╚Ťi ╚Öi importan╚Ťe.

Tîmpenia se vindecă? Există remedii?

Dac─â t├«mpenia este o form─â de prostie, pe care o putem traduce ca un deficit, ca un dogmatism sec, ca un blocaj ├«n idei fixe, fundamentalism, g├«ndire ira╚Ťional─â, g├«ndire magic─â, infantilism emo╚Ťional, ei bine, toate aceste lucruri pot fi tratate prin educa╚Ťie, prin expunere la cultur─â ╚Öi cunoa╚Ötere, prin dezvoltare personal─â ╚Öi terapie psihologic─â. Terapia cognitiv-comportamental─â, de exemplu, ├«╚Öi centreaz─â interven╚Ťia pe dezvoltarea unei g├«ndiri critice s─ân─âtoase, ra╚Ťionale, care s─â dep─â╚Öeasc─â erorile de interpretare la care s├«ntem to╚Ťi vulnerabili ╚Öi care duc concluziile g├«ndirii spre rezultate distorsionate sau chiar stupide.

Psihoterapia, în general, ar putea fi comparată cu un vaccin care crește imunitatea la tîmpenie, o modalitate de a scăpa de propria prostie, adică de propria autoiluzionare inconștientă, sau de propriile blocaje care ne împiedică să fim flexibili și să evoluăm. Aceste metode ne vor feri, de asemenea, să fim victime naive ale politicienilor și marketingului fără scrupule.

Prin urmare, prostia poate fi o cauz─â, un simptom sau un mecanism de a face fa╚Ť─â. Deci prostia poate fi util─â cre╚Öterii ├«n m─âsura ├«n care doare, ╚Öi chiar necesar─â uneori, c├«nd realitatea este insuportabil─â pentru oric├«t─â inteligen╚Ť─â am avea.

Crede╚Ťi c─â num─ârul t├«mpeniilor sau al t├«mpi╚Ťilor de pe glob e constant?

Nu pot spune dac─â t├«mpenia este o condi╚Ťie indispensabil─â umanit─â╚Ťii ╚Öi constant─â ├«n timp, ca un r─âu necesar, dar tind s─â cred c─â omenirea nu va sc─âpa de prostie pentru simplul fapt c─â Universul este ├«n expansiune ╚Öi, odat─â cu el, necunoscutul, dar ╚Öi aspira╚Ťiile noastre.

Imagina╚Ťi-v─â c─â pe o foaie de h├«rtie am desenat un cerc mic. At├«t con╚Ťinutul, adic─â aria lui, c├«t ╚Öi perimetrul lui, adic─â contactul cu exteriorul, s├«nt mici. L├«ng─â el, imagina╚Ťi-v─â acum c─â am desenat un cerc de trei ori mai mare, a c─ârui arie este ╚Öi ea mult mai mare, adic─â elementele pe care le con╚Ťine s├«nt mult mai multe, dar de asemenea ╚Öi perimetrul lui, adic─â contactul cu exteriorul, este mai mare. Astfel, putem vedea c─â atunci c├«nd cantitatea de cunoa╚Ötere este mai mare, contactul cu ceea ce este necunoscut este mai mare ╚Öi, prin urmare, la fel este senza╚Ťia de a fi prost.

ÔÇ×DemocratizareaÔÇŁ dreptului la opinie prin re╚Ťelele de socializare are darul de a scoate ├«n eviden╚Ť─â prostia omeneasc─â?

Voi ├«ncerca s─â r─âspund printr-o analogie. Dac─â am un sac cu nisip, iar deasupra lui pun ni╚Öte pulbere de aur, pot s─â fiu con╚Ötient de valoarea a ceea ce posed. Dac─â ├«ns─â le amestec bine, r─âm├«n doar cu un sac greu de nisip. Altfel spus, f─âr─â criterii de valoare amestecul devine gri, tern ╚Öi nevaloros. ├Än absen╚Ťa reperelor s─ân─âtoase, nu poate exista un dialog real ├«ntre v├«rful ╚Öi baza piramidei, cea din urm─â av├«nd puterea brut─â de a se impune cu u╚Öurin╚Ť─â.

Ne putem feri de prostie?

Da, ne putem feri, dar nu putem fi complet imuni. Putem evita prostia gratuit─â  prin antrenarea g├«ndirii critice ca ultim─â redut─â a originalit─â╚Ťii, prin p─âstrarea capacit─â╚Ťii de reflectare la sine, prin cultivarea rela╚Ťiilor pentru a ne oglindi ├«n alte con╚Ötiin╚Ťe ╚Öi prin a ne men╚Ťine deschi╚Öi la feedback, mai ales la cel care nu ne flateaz─â. ├Än aceste moduri, putem asuma gre╚Öelile pentru a le transforma ├«n experien╚Ťe de ├«nv─â╚Ťare ╚Öi cre╚Ötere.

╚śi ar mai fi ceva, omul iubit poate fi oricum, dar nu prost. Termenul ├«n sine este unul lipsit de iubire. El ╚Ťine de domeniul tr─âirilor negative cum ar fi durerea, neputin╚Ťa, sup─ârarea ╚Öi ura. Fie c─â ├«l folosim cu furie c─âtre ceilal╚Ťi, fie c─â ni-l adres─âm cu obid─â, nu este util sau constructiv.

Valentin Radu Arsene este psihoterapeut, membru al Institutului pentru Studiul ┼či Tratamentul Traumei.

interviu de Andrei MANOLESCU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.