Rasismul oamenilor buni

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Rasismul oamenilor buni jpeg

Nici un univers nu este la fel de fascinant precum psihicul uman. Dar frumuse╚Ťea ╚Öi complexitatea lui ies la iveal─â abia atunci c├«nd individul este observat ├«n rela╚Ťie cu un altul, chiar dac─â acesta este real sau imaginat. Comportamentul, g├«ndurile, emo╚Ťiile ╚Öi atitudinile noastre se modific─â ╚Öi se adapteaz─â continuu la ceilal╚Ťi. Astfel au reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â toate genera╚Ťiile dinainte de noi. Mai mult dec├«t at├«t, ne na╚Ötem, ne descoperim pe noi ├«n╚Öine ╚Öi ne construim identitatea ├«n rela╚Ťii diferite, din ce ├«n ce mai multe ╚Öi mai semnificative. ├Än variate momente ale vie╚Ťii noastre, absen╚Ťa celorlal╚Ťi echivaleaz─â cu suferin╚Ťa, tulburarea psihic─â ╚Öi chiar moartea. Drept urmare, nu e de mirare c─â ne definim ├«n func╚Ťie de cei de care depindem, de ÔÇ×tribulÔÇŁ nostru.

├Än 1979, c├«nd au publicat teoria identit─â╚Ťii sociale, Tajfel ╚Öi Turner au demontat c├«teva idei fundamentale cu profunde implica╚Ťii psihologice, sociale ╚Öi morale. ├Än loc de ÔÇ×eul realÔÇŁ care echivaleaz─â cu ÔÇ×adev─ârata fa╚Ť─âÔÇŁ a unei persoane, cei doi cercet─âtori sociali ╚Öi echipa lor au demonstrat faptul c─â ne construim identitatea ├«n func╚Ťie de grupurile din care facem parte ├«n mod  real sau ca nivel de referin╚Ť─â. S├«ntem rom├óni, tineri, profesori, iubitori ai muzicii clasice, membri ai familiei Vasilescu etc. Acest fenomen contribuie la func╚Ťionarea grupurilor umane, faciliteaz─â ├«ntrajutorarea, comportamentele pro-sociale, transmiterea transgenera╚Ťional─â a valorilor ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, supravie╚Ťuirea tribului, a societ─â╚Ťii, a speciei. Pentru a ne putea forma o identitate social─â, creierul nostru a trebuit s─â ├«nve╚Ťe s─â func╚Ťioneze de a╚Öa manier─â ├«nc├«t identificarea cu grupul s─â fie nu numai posibil─â, dar ╚Öi preferabil─â, u╚Öoar─â. Astfel, c├«nd ne identific─âm ca parte a unui grup, mintea noastr─â va crea categoria grupului, alc─âtuit din oameni care au o caracteristic─â esen╚Ťial─â: s├«nt mai buni dec├«t ceilal╚Ťi, care nu fac parte din grup. Prejudecata devine astfel o consecin╚Ť─â natural─â a form─ârii grupului ╚Öi a ader─ârii noastre la el. Pe de o parte, favorizarea membrilor grupului se ├«nso╚Ťe╚Öte de ostilitate fa╚Ť─â de cei din afara lui, ceea ce conduce la ├«nt─ârirea leg─âturii cu grupul. ├Än felul acesta, ne putem ap─âra unii pe ceilal╚Ťi ╚Öi r─âm├«nem coezivi. Pe de alt─â parte, iluzia de superioritate a propriului grup, al─âturi de eroarea omogenit─â╚Ťii outgroup-ului, ne permite dezvoltarea unei stime de sine suficient de ├«nalt─â ├«nc├«t s─â putem tr─âi confortabil cu noi ├«n╚Öine. Cu c├«t este mai evident─â superioritatea grupului, cu at├«t mai dezirabil─â devine apartenen╚Ťa la el.

Fie c─â s├«ntem dispu╚Öi s─â recunoa╚Ötem sau nu, cu to╚Ťii avem ├«n software-ul nostru psihic m─âcar c├«teva buc─â╚Ťi de cod care ruleaz─â opera╚Ťii de apartenen╚Ť─â la grup ╚Öi identificare social─â ╚Öi care creeaz─â, m─âcar la nivel interior, discriminare, prejudecat─â, marginalizare ╚Öi, ├«n unele cazuri, lips─â de empatie ╚Öi dezumanizare. Cu to╚Ťii s├«ntem, m─âcar pu╚Ťin, rasi╚Öti, xenofobi, ╚Öovini. E modul eficient ├«n care creierul nostru poate procesa mult─â informa╚Ťie social─â ╚Öi ne poate asigura adaptarea rapid─â.

Exist─â, desigur, ╚Öi reversul medaliei. De partea cealalt─â a identit─â╚Ťii noastre, cu to╚Ťii avem nevoie s─â credem c─â s├«ntem oameni buni. Pentru a putea tr─âi cu noi ├«n╚Öine, ├«ntre╚Ťinem incon╚Ötient iluzia superiorit─â╚Ťii noastre morale. Ne consider─âm oameni complec╚Öi, cu valori ╚Öi cu atitudini nuan╚Ťate, adev─ârate ÔÇ×TARDIS-uriÔÇŁ psihologice, mult mai mari pe din─âuntru dec├«t pe dinafar─â. Aceea╚Öi descriere nu se potrive╚Öte celor din afara grupurilor noastre. Pentru ei este rezervat─â iluzia omogenit─â╚Ťii: to╚Ťi s├«nt la fel.

Dincolo de eforturile reale de a face bine ╚Öi de a-l respecta pe cel─âlalt, oricine ar fi el, exist─â momente ├«n care s├«ntem nevoi╚Ťi s─â ne confrunt─âm cu propriile inconsecven╚Ťe, cu prejudec─â╚Ťile ╚Öi erorile cognitive care sus╚Ťin edificiul nostru interior. Uneori, confruntarea este dureroas─â ╚Öi ne for╚Ťeaz─â s─â recunoa╚Ötem deschis c─â ceea ce am f─âcut sau am spus a r─ânit ╚Öi a adus suferin╚Ť─â unor oameni a c─âror poveste nu ne-am str─âduit s─â o afl─âm sau s─â o ├«n╚Ťelegem. Alteori, avem ocazia s─â facem un exerci╚Ťiu de con╚Ötientizare ├«n aceast─â direc╚Ťie. Situa╚Ťii precum fenomenul Black Lives Matter din Statele Unite, care a devenit relevant pentru tot globul, ofer─â un prilej numai potrivit pentru a avea o conversa╚Ťie cu rasistul din noi ├«n╚Öine. Pentru a fi cu adev─ârat util─â, aceast─â conversa╚Ťie trebuie s─â dep─â╚Öeasc─â nivelul obi╚Önuit la care oper─âm, cel al marjei de eroare moral─â (ca s─â-l parafrazez pe Dan Ariely). Nu e suficient s─â ne ├«ntreb─âm c├«t de rasi╚Öti putem fi ╚Öi ├«nc─â s─â r─âm├«nem oameni buni. Istoria ne-a ├«nv─â╚Ťat c─â oamenii buni pot fi promotori bine inten╚Ťiona╚Ťi ╚Öi complet orbi ai discrimin─ârii, xenofobiei ╚Öi rasismului. Toate r─âzboaiele, eugenia, istoria sclavilor de pretutindeni s├«nt exemple gr─âitoare, care strig─â la noi din paginile manualelor de istorie.

O conversa╚Ťie s─ân─âtoas─â, onest─â intelectual ╚Öi emo╚Ťional va recunoa╚Öte din start c─â dac─â r─âm├«nem la umbra privilegiului este foarte u╚Öor s─â neg─âm existen╚Ťa durerii ╚Öi a suferin╚Ťelor celor care ├«nc─â tr─âiesc de partea nenorocoas─â a discrimin─ârii. Dac─â n-am fost nevoi╚Ťi niciodat─â s─â pierdem un loc de munc─â sau o ╚Öans─â la educa╚Ťie datorit─â culorii pielii sau cromozomului X, e foarte greu s─â ├«n╚Ťelegem ce ├«nseamn─â s─â te lup╚Ťi la deal (eventual ╚Öi cu o m├«n─â la spate) pentru locul t─âu ├«n via╚Ť─â. Am muncit, desigur, am depus eforturi mari, am fost dezam─âgi╚Ťi, ne-am luptat cu e╚Öecul ╚Öi am str├«ns recolta binemeritat─â a eforturilor noastre. Tocmai pentru c─â avem aceast─â experien╚Ť─â putem intui c├«t de greu ╚Öi nedrept este s─â adaugi un strat de discriminare peste dificult─â╚Ťile inevitabile ale vie╚Ťii.

Pe de alt─â parte, ├«nvinuirea, repro╚Öul ╚Öi acuza╚Ťiile publice nu s├«nt o modalitate eficient─â de echilibrare a balan╚Ťei. ├Äncerc├«nd s─â-i ru╚Öin─âm pe cei care s├«nt explicit rasi╚Öti, nu facem dec├«t s─â sufoc─âm empatia, acea coard─â a sufletului care i-ar fi putut lega de cei defavoriza╚Ťi. Or tocmai aici este cheia problemei cu care ne confrunt─âm: dac─â mintea noastr─â a fost ├«nv─â╚Ťat─â s─â supravie╚Ťuiasc─â discrimin├«ndu-i pe cei care nu fac parte din tribul nostru, atunci avem nevoie s─â o ├«nv─â╚Ť─âm c─â tr─âie╚Öte ├«n Marele Sat Global, unde facem parte cu to╚Ťii din acela╚Öi neam. Ceea ce ne-a ajutat s─â ajungem p├«n─â aici, s─â supravie╚Ťuim ╚Öi s─â ne dezvolt─âm baz├«ndu-ne pe grupul de apartenen╚Ť─â, acum nu ne mai face bine, ci dimpotriv─â, ne saboteaz─â. Rasismul, xenofobia ╚Öi ╚Öovinismul au devenit toxice ├«n contextul globaliz─ârii ╚Öi au nevoie de un antidot sintetizat din empatie, umanism, con╚Ötientizare, onestitate intelectual─â ╚Öi ├«n╚Ťelegere a vulnerabilit─â╚Ťii noastre individuale ╚Öi de grup.

Curajul de a participa la aceast─â conversa╚Ťie dureros de onest─â presupune c─â nu voi putea niciodat─â s─â spun: eu nu s├«nt rasist. S├«nt rasist, dar m─â tratezÔÇŽ cu o doz─â s─ân─âtoas─â de con╚Ötientizare a umanit─â╚Ťii din mine.

Zenobia Niculi╚Ť─â este psiholog.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.