Raiul se află sub picioarele mamelor...

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Raiul se află sub picioarele mamelor    jpeg

O analiză de acest tip, fie ea şi de dimensiuni reduse, trebuie să pornească de la precauţia de a nu lucra cu informaţie selectivă. A te apleca exclusiv asupra textului coranic, atunci cînd îţi propui să analizezi un fenomen cu atît de vaste implicaţii sociale, înseamnă să nu iei în seamă un aspect esenţial – interpretările ulterioare ale textului, dar şi reminiscenţele cadrului preislamic de organizare socială, cu influenţe şi prelungiri pînă în contemporaneitatea imediată. Un titlu mai potrivit pentru un astfel de material ar fi, poate, „Femeia în textul coranic şi interpretările ulterioare ale acestuia“. Cum vom vedea, aceste trei componente – textul coranic, interpretările sale, alături de tradiţiile sociale preislamice – formează un construct social compact în care, ca profan, este greu să distingi necesarele diferenţe. Şi, poate, nici nu este atît de important să o faci, de vreme ce rezultatul amintitului melanj cultural îşi pune amprenta ca un întreg asupra evoluţiei societăţilor islamice.

Subiectul care tratează femeia în Coran sau femeia în islam, deşi nu vorbim despre acelaşi lucru, reprezintă una dintre temele în jurul cărora se desfăşoară disputele de idei referitoare la spaţiul islamic: prezenţa sau absenţa vălului (care, în trecere spus, nu este un aspect reglementat de textul coranic), permisiunea de a conduce un autovehicul sau interzicerea acestui fapt, asumarea de poziţii şi demnităţi publice sau rămînerea în spaţiul privat etc. Femeia musulmană este un subiect permanent de discuţie: gradul ei de libertate şi de implicare socială dă măsura, în analizele specialiştilor antropologi, nivelului de dezvoltare şi civilizaţie al societăţii.

Dincolo de dezbateri şi discuţii, în practica socială a societăţilor islamice de astăzi, se poate constata că imaginea de o extremă senzorialitate a femeii este dublată, aproape simultan, de interdicţia expunerii acestei dimensiuni care, precum un pericol iminent, trebuie ţinută sub control. Aceasta într-o societate centrată pe masculinitate în care bărbatul, rege pe pămînt, va fi răsplătit şi în ceruri cu daruri între care femeia, sau mai exact spus, proiecţia virtuală a acesteia, este cel mai de preţ.

Raiul se află sub picioarele mamelor, spune unul dintre cele mai citate hadith-uri profetice. Dacă în scurta analiză de faţă am acorda întîietate acestui text, atunci am putea afirma că femeia are un rol şi un statut aparte în Coran şi, mai larg, în civilizaţia islamică. Şi nu am greşi deloc dacă ne-am referi la femeia-mamă, pentru că societăţile islamice slăvesc maternitatea, menire care încoronează, aş zice chiar desăvîrşeşte, existenţa femeii. Acelaşi text coranic, însă, îi sfătuieşte astfel de bărbaţi: „Femeile voastre vă sînt vouă ogor (harth). Duceţi-vă la ogorul vostru cum veţi voi“ (Coran, 2:223) sau „Dojeniţi-le pe cele de a căror neascultare vă este teamă! Părăsiţi-le în aşternuturi! Loviţi-le!“ (Coran, 4: 34). ­Luat în literalitatea lui, mesajul textelor citate mai sus pare explicit, nelăsînd loc de echivoc. Doar că lecturile aplicate acestor două versete, sprijinite la rîndul lor pe corpusul de hadith-uri sau tradiţii profetice care oferă adesea sprijin în înţelegerea textului revelaţiei, diferă semnificativ de la o şcoală de interpretare la alta. Sigur, în lecturile literaliste, precum cele pe care se sprijină ideologiile fundamentaliste, preceptele coranice sînt aplicate în dispreţul şcolilor de exegeză şi al efortului de interpretare al ulemalelor. Se ajunge astfel la o caricaturizare a mesajului iniţial, cum bine relevă un episod care, dacă nu ar fi tragic, ar putea fi considerat ilar: la un concurs de lectură din textul coranic, organizat de gruparea Daech cu ceva vreme în urmă, premiul pentru cel mai bun recitator a fost o femeie virgină.

Tot textul coranic pare că motivează poligamia, făcînd referire la posibilitatea ca un credincios să aibă mai multe – pînă la patru – soţii: „(…) luaţi-vă soţii după cum vă va plăcea, două ori trei ori patru femei (…), ori pe cele stăpînite de dreapta voastră“. (Coran: 4: 3). Interpretările acestuia, însă, constituindu-se într-o ştiinţă de sine stătătoare, ta’wil, au adăugat în timp explicaţii şi nuanţe versetelor textului fondator al religiei islamice. Versetul care, pentru unele şcoli de interpretare justifică poligamia, reprezintă pentru altele o îngrădire a acesteia şi o limitare implicită a numărului de soţii la una singură. Condiţionările de tip material şi spiritual în relaţie cu cele – posibil – patru soţii care completează versetul au fost interpretare de unele şcoli ca fiind în fapt o încurajare subtilă a mariajului monogam. Raportarea spirituală egală şi onestă faţă de mai mult decît o femeie/soţie este înţeleasă în lectura acestor şcoli ca o interdicţie a poligamiei. Şi pe acest tip de interpretări s-au sprijinit, de pildă, legile care au interzis poligamia, în secolul XX, în ţări precum Tunisia sau Turcia, pe lîngă contextul politic mai larg care a încurajat emanciparea femeilor din aceste societăţi.

Acelaşi verset, însă, justifică în interpretările literaliste poligamia, înţeleasă ca manifestare firească a unei societăţi centrate de bărbat. Rolul femeii este atent reglementat, intepretarea care se dă textului coranic în acest sens fiind mai categorică şi mai greu de contestat decît textul însuşi. Adaosul de interpretare provine uneori şi dintr-o moştenire culturală preislamică ce accentuează statutul de inferioritate, precum şi de subordonare a femeii faţă de bărbat. Femeia se legitimează, în societăţile unde tradiţia preislamică şi textul revelaţiei îi reglementează deopotrivă statutul, prin bunul renume pe care îl aduce familiei din care provine şi celei în care ajunge prin căsătorie. Dincolo de aceasta, maternitatea pare să fie calitatea ei cea mai relevantă: femeia este bint fulan – fiica lui Cutare – pînă la căsătorie, şi umm fulan – mama lui Cutare – după ce se căsătoreşte şi are moştenitori de sex masculin.

În practica tradiţională, femeia este poziţionată social tahta fulan – sub Cutare –, expresie colocvială prin care ea se identifică şi se recomandă în contextul social respectiv; femeia nu primeşte decît jumătate din moştenirea pe care o primeşte un descendent de sex masculin („Cît despre copiii voştri, Dumnezeu vă porunceşte să-i daţi băiatului cît la două fete“, Coran, 4:11), în vreme ce mărturia a două femei valorează în justiţie cît a unui bărbat. Tot atîtea realităţi – cu nuanţe de la o societate la alta –, dar care sînt folosite ca argumente în catalogarea societăţilor islamice drept misogine şi antidemocratice.

Interpretările diferite ale textului coranic în punctele referitoare la femeie, dar nu numai, dau naştere la fenomene sociale foarte diverse, deşi aparent toate acestea se petrec în lumea islamică. Astfel, în aceeaşi săptămînă în care în Arabia Saudită, la o universitate, are loc un seminar care pune în discuţie calitatea de fiinţă umană a femeii, la capătul celălalt al lumii arabe, în Tunisia, societatea este preocupată de celibatul acesteia, ca o constatare a unei stări de fapt, chiar dacă această stare este văzută drept „problematică“, chiar „scandaloasă“.

Cum se întîmplă şi în alte spaţii culturale, şi societăţile islamice sînt tentate de a scoate în evidenţă figuri feminine care, prin rolul şi activităţile desfăşurate, ar contrazice cu vehemenţă imaginea care s-a generalizat despre femeia musulmană. Este un spaţiu care a cunoscut o mişcare feministă, timidă la începutul secolului XX, dar tot mai activă pe parcursul acestuia, cu expresii diverse în artă, literatură, muzică. Femei precum Khadija, prima soţie a profetului Muhammad şi singura, atîta vreme cît aceasta s-a aflat în viaţă; Aisha, soţia preferată a profetului Muhammad; Rabi’a, una dintre puţinele figuri feminine din mistica islamului; Lubna din Cordoba, faimoasă pentru inteligenţa sa uimitoare sau legendara Sheherezada etc., sau mai modernele regine Rania a Iordaniei, Lalla Salma a Marocului sau Moza a Qatarului etc., toate sînt personalităţi remarcabile considerate însă, cel mai adesea, în evaluări exterioare spaţiului islamic, excepţii de la norma socială tradiţională.

Laura Sitaru este conf. univ. dr. la Universitatea București.

Foto: wikimedia commons

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.