Raiul se afl─â sub picioarele mamelor...

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Raiul se afl─â sub picioarele mamelor    jpeg

O analiz─â de acest tip, fie ea ┼či de dimensiuni reduse, trebuie s─â porneasc─â de la precau┼úia de a nu lucra cu informa┼úie selectiv─â. A te apleca exclusiv asupra textului coranic, atunci c├«nd ├«┼úi propui s─â analizezi un fenomen cu at├«t de vaste implica┼úii sociale, ├«nseamn─â s─â nu iei ├«n seam─â un aspect esen┼úial ÔÇô interpret─ârile ulterioare ale textului, dar ┼či reminiscen┼úele cadrului preislamic de organizare social─â, cu influen┼úe ┼či prelungiri p├«n─â ├«n contemporaneitatea imediat─â. Un titlu mai potrivit pentru un astfel de material ar fi, poate, ÔÇ×Femeia ├«n textul coranic ┼či interpret─ârile ulterioare ale acestuiaÔÇť. Cum vom vedea, aceste trei componente ÔÇô textul coranic, interpret─ârile sale, al─âturi de tradi┼úiile sociale preislamice ÔÇô formeaz─â un construct social compact ├«n care, ca profan, este greu s─â distingi necesarele diferen┼úe. ┼×i, poate, nici nu este at├«t de important s─â o faci, de vreme ce rezultatul amintitului melanj cultural ├«┼či pune amprenta ca un ├«ntreg asupra evolu┼úiei societ─â┼úilor islamice.

Subiectul care trateaz─â femeia ├«n Coran sau femeia ├«n islam, de┼či nu vorbim despre acela┼či lucru, reprezint─â una dintre temele ├«n jurul c─ârora se desf─â┼čoar─â disputele de idei referitoare la spa┼úiul islamic: prezen┼úa sau absen┼úa v─âlului (care, ├«n trecere spus, nu este un aspect reglementat de textul coranic), permisiunea de a conduce un autovehicul sau interzicerea acestui fapt, asumarea de pozi┼úii ┼či demnit─â┼úi publice sau r─âm├«nerea ├«n spa┼úiul privat etc. Femeia musulman─â este un subiect permanent de discu┼úie: gradul ei de libertate ┼či de implicare social─â d─â m─âsura, ├«n analizele speciali┼čtilor antropologi, nivelului de dezvoltare ┼či civiliza┼úie al societ─â┼úii.

Dincolo de dezbateri ┼či discu┼úii, ├«n practica social─â a societ─â┼úilor islamice de ast─âzi, se poate constata c─â imaginea de o extrem─â senzorialitate a femeii este dublat─â, aproape simultan, de interdic┼úia expunerii acestei dimensiuni care, precum un pericol iminent, trebuie ┼úinut─â sub control. Aceasta ├«ntr-o societate centrat─â pe masculinitate ├«n care b─ârbatul, rege pe p─âm├«nt, va fi r─âspl─âtit ┼či ├«n ceruri cu daruri ├«ntre care femeia, sau mai exact spus, proiec┼úia virtual─â a acesteia, este cel mai de pre┼ú.

Raiul se afl─â sub picioarele mamelor, spune unul dintre cele mai citate hadith-uri profetice. Dac─â ├«n scurta analiz─â de fa┼ú─â am acorda ├«nt├«ietate acestui text, atunci am putea afirma c─â femeia are un rol ┼či un statut aparte ├«n Coran ┼či, mai larg, ├«n civiliza┼úia islamic─â. ┼×i nu am gre┼či deloc dac─â ne-am referi la femeia-mam─â, pentru c─â societ─â┼úile islamice sl─âvesc maternitatea, menire care ├«ncoroneaz─â, a┼č zice chiar des─âv├«r┼če┼čte, existen┼úa femeii. Acela┼či text coranic, ├«ns─â, ├«i sf─âtuie┼čte astfel de b─ârba┼úi: ÔÇ×Femeile voastre v─â s├«nt vou─â ogor (harth). Duce┼úi-v─â la ogorul vostru cum ve┼úi voiÔÇť (Coran, 2:223) sau ÔÇ×Dojeni┼úi-le pe cele de a c─âror neascultare v─â este team─â! P─âr─âsi┼úi-le ├«n a┼čternuturi! Lovi┼úi-le!ÔÇť (Coran, 4: 34). ┬şLuat ├«n literalitatea lui, mesajul textelor citate mai sus pare explicit, nel─âs├«nd loc de echivoc. Doar c─â lecturile aplicate acestor dou─â versete, sprijinite la r├«ndul lor pe corpusul de hadith-uri sau tradi┼úii profetice care ofer─â adesea sprijin ├«n ├«n┼úelegerea textului revela┼úiei, difer─â semnificativ de la o ┼čcoal─â de interpretare la alta. Sigur, ├«n lecturile literaliste, precum cele pe care se sprijin─â ideologiile fundamentaliste, preceptele coranice s├«nt aplicate ├«n dispre┼úul ┼čcolilor de exegez─â ┼či al efortului de interpretare al ulemalelor. Se ajunge astfel la o caricaturizare a mesajului ini┼úial, cum bine relev─â un episod care, dac─â nu ar fi tragic, ar putea fi considerat ilar: la un concurs de lectur─â din textul coranic, organizat de gruparea Daech cu ceva vreme ├«n urm─â, premiul pentru cel mai bun recitator a fost o femeie virgin─â.

Tot textul coranic pare c─â motiveaz─â poligamia, f─âc├«nd referire la posibilitatea ca un credincios s─â aib─â mai multe ÔÇô p├«n─â la patru ÔÇô so┼úii: ÔÇ×(ÔÇŽ) lua┼úi-v─â so┼úii dup─â cum v─â va pl─âcea, dou─â ori trei ori patru femei (ÔÇŽ), ori pe cele st─âp├«nite de dreapta voastr─âÔÇť. (Coran: 4: 3). Interpret─ârile acestuia, ├«ns─â, constituindu-se ├«ntr-o ┼čtiin┼ú─â de sine st─ât─âtoare, taÔÇÖwil, au ad─âugat ├«n timp explica┼úii ┼či nuan┼úe versetelor textului fondator al religiei islamice. Versetul care, pentru unele ┼čcoli de interpretare justific─â poligamia, reprezint─â pentru altele o ├«ngr─âdire a acesteia ┼či o limitare implicit─â a num─ârului de so┼úii la una singur─â. Condi┼úion─ârile de tip material ┼či spiritual ├«n rela┼úie cu cele ÔÇô posibil ÔÇô patru so┼úii care completeaz─â versetul au fost interpretare de unele ┼čcoli ca fiind ├«n fapt o ├«ncurajare subtil─â a mariajului monogam. Raportarea spiritual─â egal─â ┼či onest─â fa┼ú─â de mai mult dec├«t o femeie/so┼úie este ├«n┼úeleas─â ├«n lectura acestor ┼čcoli ca o interdic┼úie a poligamiei. ┼×i pe acest tip de interpret─âri s-au sprijinit, de pild─â, legile care au interzis poligamia, ├«n secolul XX, ├«n ┼ú─âri precum Tunisia sau Turcia, pe l├«ng─â contextul politic mai larg care a ├«ncurajat emanciparea femeilor din aceste societ─â┼úi.

Acela┼či verset, ├«ns─â, justific─â ├«n interpret─ârile literaliste poligamia, ├«n┼úeleas─â ca manifestare fireasc─â a unei societ─â┼úi centrate de b─ârbat. Rolul femeii este atent reglementat, intepretarea care se d─â textului coranic ├«n acest sens fiind mai categoric─â ┼či mai greu de contestat dec├«t textul ├«nsu┼či. Adaosul de interpretare provine uneori ┼či dintr-o mo┼čtenire cultural─â preislamic─â ce accentueaz─â statutul de inferioritate, precum ┼či de subordonare a femeii fa┼ú─â de b─ârbat. Femeia se legitimeaz─â, ├«n societ─â┼úile unde tradi┼úia preislamic─â ┼či textul revela┼úiei ├«i reglementeaz─â deopotriv─â statutul, prin bunul renume pe care ├«l aduce familiei din care provine ┼či celei ├«n care ajunge prin c─âs─âtorie. Dincolo de aceasta, maternitatea pare s─â fie calitatea ei cea mai relevant─â: femeia este bint fulan ÔÇô fiica lui Cutare ÔÇô p├«n─â la c─âs─âtorie, ┼či umm fulan ÔÇô mama lui Cutare ÔÇô dup─â ce se c─âs─âtore┼čte ┼či are mo┼čtenitori de sex masculin.

├Än practica tradi┼úional─â, femeia este pozi┼úionat─â social tahta fulan ÔÇô sub Cutare ÔÇô, expresie colocvial─â prin care ea se identific─â ┼či se recomand─â ├«n contextul social respectiv; femeia nu prime┼čte dec├«t jum─âtate din mo┼čtenirea pe care o prime┼čte un descendent de sex masculin (ÔÇ×C├«t despre copiii vo┼čtri, Dumnezeu v─â porunce┼čte s─â-i da┼úi b─âiatului c├«t la dou─â feteÔÇť, Coran, 4:11), ├«n vreme ce m─ârturia a dou─â femei valoreaz─â ├«n justi┼úie c├«t a unui b─ârbat. Tot at├«tea realit─â┼úi ÔÇô cu nuan┼úe de la o societate la alta ÔÇô, dar care s├«nt folosite ca argumente ├«n catalogarea societ─â┼úilor islamice drept misogine ┼či antidemocratice.

Interpret─ârile diferite ale textului coranic ├«n punctele referitoare la femeie, dar nu numai, dau na┼čtere la fenomene sociale foarte diverse, de┼či aparent toate acestea se petrec ├«n lumea islamic─â. Astfel, ├«n aceea┼či s─âpt─âm├«n─â ├«n care ├«n Arabia Saudit─â, la o universitate, are loc un seminar care pune ├«n discu┼úie calitatea de fiin┼ú─â uman─â a femeii, la cap─âtul cel─âlalt al lumii arabe, ├«n Tunisia, societatea este preocupat─â de celibatul acesteia, ca o constatare a unei st─âri de fapt, chiar dac─â aceast─â stare este v─âzut─â drept ÔÇ×problematic─âÔÇť, chiar ÔÇ×scandaloas─âÔÇť.

Cum se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n alte spa┼úii culturale, ┼či societ─â┼úile islamice s├«nt tentate de a scoate ├«n eviden┼ú─â figuri feminine care, prin rolul ┼či activit─â┼úile desf─â┼čurate, ar contrazice cu vehemen┼ú─â imaginea care s-a generalizat despre femeia musulman─â. Este un spa┼úiu care a cunoscut o mi┼čcare feminist─â, timid─â la ├«nceputul secolului XX, dar tot mai activ─â pe parcursul acestuia, cu expresii diverse ├«n art─â, literatur─â, muzic─â. Femei precum Khadija, prima so┼úie a profetului Muhammad ┼či singura, at├«ta vreme c├«t aceasta s-a aflat ├«n via┼ú─â; Aisha, so┼úia preferat─â a profetului Muhammad; RabiÔÇÖa, una dintre pu┼úinele figuri feminine din mistica islamului; Lubna din Cordoba, faimoas─â pentru inteligen┼úa sa uimitoare sau legendara Sheherezada etc., sau mai modernele regine Rania a Iordaniei, Lalla Salma a Marocului sau Moza a Qatarului etc., toate s├«nt personalit─â┼úi remarcabile considerate ├«ns─â, cel mai adesea, ├«n evalu─âri exterioare spa┼úiului islamic, excep┼úii de la norma social─â tradi┼úional─â.

Laura Sitaru este conf. univ. dr. la Universitatea București.

Foto: wikimedia commons

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.