Radu Anton Roman ┼či buc─ât─âria de altitudine mare

Nelu B─éN┼×OIU
Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
Radu Anton Roman ┼či buc─ât─âria de altitudine mare jpeg

Mie ┼či prietenilor ├«nso┼úitori ne-a pl─âcut mereu s─â m├«nc─âm bine ┼či s─â vorbim ├«ndelungat ├«n timpul mesei. Dup─â ÔÇÖ90 s-a ├«nte┼úit circula┼úia oamenilor ┼či a ideilor, iar situa┼úia comeseanului rom├ón s-a complicat. Subiectul otr─âvit favorit, care trecea imediat atmosfera jovial─â ├«n vrajb─â, era chiar m├«ncarea ce o m├«ncam ┼či chestiunea dac─â avem cum vorbi ├«ndrept─â┼úit de buc─ât─ârie rom├óneasc─â. Provocau, ├«n primul r├«nd, amicii transfugi, care, de fiecare dat─â c├«nd veneau acas─â, povesteau minuni; foarte activi erau ┼či c─âl─âtori┼úii, care veneau plini de senza┼úii ┼či de pove┼čti primite cu larm─â ┼či conversa┼úii pline de savoare. Protocroni┼čtii erau mai pu┼úini, se manifestau timid, dar din ce ├«n ce mai demonstrativ, f─âc├«nd invita┼úii care-i l─âsau pe convivii cosmopoli┼úi cu privirile grele, oarecum ├«ndoite. Era clar... aceste mese deveniser─â un joc care se relua, uneori la distan┼úe mari de timp, era a┼čteptat cu delicii culturale, cu argumente pline de agresivitate sau de tandre┼úe.

Spre jum─âtatea deceniului, jocurile pornise s─â le fac─â Radu Anton Roman, la ├«nceput scriitor boem, cunoscut ├«n toate cercurile de intelectuali bucure┼čteni; pe m─âsur─â ce m├«nca din ce ├«n ce mai bine ┼či mai preocupat, iar asta se vedea din ce ├«n ce mai tare, ponderal, se ar─âta adept al buc─ât─âriei cosmopolite, glos├«nd aiuritor, provoc├«nd dispute de care se bucura enorm... f─âr─â s─â ┼čtie c─â o luase pe calea succesului ┼či a celebrit─â┼úii. Primul pas pe aceast─â cale l-a f─âcut organiz├«ndu-ne la mese tematice, t├«r├«ndu-ne la restaurante pitore┼čti sau chiar la F─âg─âra┼č, locul natal, printre v├«n─âtori, printre c─âlug─âri sau prin case de ┼ú─ârani, care aveau ┼úur┼úuri de ipsos pe tavan. Obi┼čnui┼úii acestor mese erau vechi prieteni: Mihai Oroveanu, Andrei Ple┼ču, Victor S─âl─âgean, Dan Nicu┼ú─â, Victor Mavrodineanu ┼či al┼úii care se nimereau, sau cuno┼čtin┼úe de adun─âtur─â... Pe mine nu m─â sc─âpa niciodat─â pentru c─â ne certam exploziv ┼či ├«i pl─âcea enorm asta, ┼či pentru c─â am adus la mine, la o mas─â distrug─âtor de gustoas─â ┼či variat─â, un argument protocronist formidabil: i-am ar─âtat cu spectacol, ca pe ceva de pre┼ú, o b─âtr├«n─â buc─ât─âreas─â, specializat─â ├«n petreceri de cumetrie ├«n comuna Dobroe┼čti, pentru care a f─âcut o pasiune total─â, declar├«nd c─â o iube┼čte at├«t de mult, ├«nc├«t i-ar num─âra ridurile de s-ar putea. ├Än acest context, prietenia noastr─â s-a str├«ns la extrem, iar cearta noastr─â pe motivul buc─ât─âriei rom├óne┼čti a luat propor┼úii monstruoase.

Momentul crucial s-a produs c├«nd i-am propus, ┼úin├«nd deja Editura Paideia, s─â scrie un ├«ndrumar in nuce pentru o posibil─â buc─ât─ârie specific─â nou─â. Au urmat ┼úipete indignate, nenum─ârate mofturi, dup─â care a zis c─â, ├«n sf├«r┼čit, ar face ceva despre buc─ât─âria ciob─âneasc─â de altitudine mare, c─â doar acolo poate g─âsim ceva interesant. Am ├«n┼úeles imediat, apoi, c─â ├«n partida cosmopolit─â (Radu, Andrei, Victorii, Perahim ┼či al┼úii) se va face o bre┼č─â: Radu suferea de ├«ndoial─â, era f─âr─â aplomb, oarecum absent la ├«ntrevederi ┼či totul ar─âta c─â ├«n sufletul lui se petrece ceva important, ├«n ad├«nc. Radu ┼či-a adus subit aminte c─â ├«i povestisem de mai multe ori de cercet─ârile de antropologie cultural─â pe care le f─âcuser─âm ├«n studen┼úie, ┼či apoi cu studen┼úii de la universitate ├«n zona C├«mpulung, Novaci, M─ârginimea Sibiului, a cerut detalii, apoi alte detalii, a plecat nelini┼čtit la F─âg─âra┼č ┼či s-a ├«ntors, cred, cu g├«nduri mari, pentru c─â a adunat aproape o sut─â de c─âr┼úi de bucate ├«n c├«teva zile ┼či a disp─ârut t─âcut alte c├«teva zile. A lucrat cu o pasiune incredibil─â, timp de doi ani. Acum ne certam altfel. Pacea s-a instalat ├«ntr-o zi de prim─âvar─â, c├«nd a venit cu un z├«mbet mare ┼či mi-a ├«nm├«nat solemn un manuscris de peste 1000 de pagini, cartea despre care ┼čtim. Cartea Bucate, vinuri ┼či obiceiuri rom├óne┼čti a fost lansat─â cu tamtam la Sofitel, unde Radu a reunit, la trei berbeci trecu┼úi prin pro┼úap ┼či uda┼úi cu ┼čampanie, toat─â floarea Bucure┼čtilor de atunci, to┼úi francofonii mofturo┼či, burghezi ve┼čnic bucuro┼či, colportori de toate felurile. Nu imediat, ci ├«n trei ani, cartea a devenit un succes clar, de durat─â lung─â. Radu a c─âp─âtat emisiunea la Pro TV ┼či a trecut la o cercetare excep┼úional─â a varia┼úiilor buc─ât─âriei ┼ú─âr─âne┼čti pe zone mici ┼či v─âi. To┼úi prietenii am devenit furnizori de c─âr┼úi ┼či informa┼úii pentru un Radu care str─âlucea de bucurie, mul┼úumit de sine ┼či dedicat integral acestei teme; a avut motive pentru c─â aceast─â tem─â i-a adus celebritate ┼či pentru c─â lucrarea lui a avut o prezen┼ú─â excep┼úional─â ├«n cultura noastr─â.

Aceast─â carte a fost o aventur─â editorial─â, care a deschis o ├«ntreag─â cale de a investiga ramificat o tem─â cultural─â: au urmat manuscrise inedite ┼či culegeri de buc─ât─ârie rom├óneasc─â ┼ú─âr─âneasc─â, boiereasc─â, domneasc─â, m─ân─âstireasc─â etc., o culegere de texte de buc─ât─ârie medieval─â zonal─â... mici monografii dedicate buc─ât─âriei bizantine etc. Mai mult dec├«t at├«t, au fost cercetate ┼či lansate condimente vechi rom├óne┼čti, ┼ú─âr─âne┼čti sau boiere┼čti, care s─â dea ad├«ncime senzorial─â c─âr┼úilor.

Episodul nu edific─â cu privire la existen┼úa unei buc─ât─ârii rom├óne┼čti, dec├«t indirect, ca referin┼ú─â cultural─â venit─â din istoria noastr─â tr─âit─â.

Nelu B─ân┼čoiu este prof. univ. dr. la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucure┼čti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.