Radiografia unui fenomen

Emilia ┼×ERCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
Radiografia unui fenomen jpeg

├Än Rom├ónia exist─â peste 67.000 de teze de doctorat, din care 20.000-30.000 s├«nt ÔÇ×teze slabe, plagiate sau compilateÔÇť, dup─â evaluarea academicianului Viorel Barbu, fost pre┼čedinte al CNATDCU. ├Änainte de a detalia o parte din cauzele care au transformat plagiatul ├«ntr-un fenomen de propor┼úii uluitoare, propun o analiz─â rapid─â a cifrelor ┼či a dinamicii lor.

Din 1900 ┼či p├«n─â ├«n 1990 au fost acordate sub 1500 de titluri de doctor. Dup─â Revolu┼úie, au disp─ârut limit─ârile impuse de regimul comunist la ├«nscrierea la doctorat. Apoi, multe facult─â┼úi ┼či-au ├«nfiin┼úat ┼čcoli doctorale proprii. Au urmat schimb─âri legislative, au fost ├«nfiin┼úate noi domenii de studiu, dar ┼či o serie de universit─â┼úi private. Multe cadre didactice blocate la avansare academic─â ├«n perioada comunist─â sau cei care ┼či-au dorit s─â devin─â conferen┼úiari sau profesori ├«n noile universit─â┼úi private, ├«nfiin┼úate dup─â 1990, s au ├«nscris la doctorat chiar din 1990. A┼ča poate fi explicat faptul c─â ├«n 1995 au fost acordate 755 de titluri, iar ├«n 1997 un num─âr de 1420, cifr─â comparabil─â cu toate doctoratele sus┼úinute ├«n 90 de ani. ├Än intervalul 1990-1999 au fost acordate 8175 de titluri de doctor, potrivit unor date ob┼úinute neoficial de la Ministerul Educa┼úiei. ├Än 2000 a fost dep─â┼čit pragul de 2000 de titluri de doctor acordate ├«ntr-un singur an ÔÇô 2234. Ritmul de cre┼čtere ├«n perioada urm─âtoare a fost unul foarte mare, astfel ├«nc├«t, ├«n intervalul 2000-2015, au fost acordate 57.397 de doctorate. Dezv─âluirile presei f─âcute ├«ntr-un ritm sus┼úinut anul trecut ┼či anul acesta despre tezele plagiate ale mai multor politicieni ┼či persoane publice au domolit fervoarea sus┼úinerilor publice ├«n 2016, astfel c─â, din ianuarie ┼či p├«n─â ├«n octombrie, au fost acordate doar 1559 de titluri, cifr─â comparabil─â cu cea a anului 1997.

Revenind la cauzele care au transformat plagiatul ├«ntr-un fenomen, acestea s├«nt de dou─â tipuri: interne ┼či externe. Ambele forme au o rela┼úie de interdependen┼ú─â ┼či se influen┼úeaz─â reciproc, cel mai adesea fie prin inac┼úiune, fie prin ac┼úiune cointeresat─â, dar nu pentru ├«nt─ârirea, eficientizarea sau cur─â┼úarea mediului academic, ci pentru protejarea intereselor de grup din mediul academic via clasa politic─â.

Cauzele interne

Accesul la studiile doctorale. Doctoratul, considerat cea mai ├«nalt─â form─â de calificare universitar─â sau forma suprem─â de consacrare ┼čtiin┼úific─â, devine accesibil unor persoane f─âr─â nici o leg─âtur─â cu studiul sau cercetarea, cu mult ├«nainte de aderarea la ÔÇ×Procesul Bolo-gnaÔÇť. Gabriel Oprea, Dinel Staicu, Nicolae Mischie, Genic─â Boeric─â s├«nt doar c├«teva nume sonore care au ob┼úinut titlul de doctor la ├«nceputul anilor 2000.

Conduc─âtorii de doctorate. Mul┼úi profesori f─âr─â activitate de cercetare dovedit─â cu publica┼úii sau inova┼úii au devenit ├«ndrum─âtori de doctorate. Unii au ob┼úinut abilitarea ├«n alte domenii dec├«t cele ├«n care erau specializa┼úi, un exemplu fiind, din nou, domeniul ┼čtiin┼úelor militare. Coordonatorii din ┼čcolile doctorale ale universit─â┼úilor militare s-au ar─âtat mult mai interesa┼úi de construirea unor re┼úele clientelare de influen┼ú─â prin doctoranzii cu carier─â politic─â sau ├«n administra┼úie, dec├«t de rigoarea ┼čtiin┼úific─â.

Comisiile aranjate. Conduc─âtorii de doctorat obi┼čnuiesc s─â selecteze ├«n comisiile de sus┼úinere profesori din alte universit─â┼úi de care s├«nt lega┼úi mai degrab─â de prietenii ┼či amici┼úii dec├«t de interese ┼čtiin┼úifice. Astfel, s-a dezvoltat sistemul ÔÇ×eu vin la tine ├«n comisii, tu vii la mineÔÇť. Exist─â ┼čcoli doctorale ├«n care s-au folosit zeci de comisii identice, iar din m─ârturiile unor profesori am aflat c─â unii referen┼úi obi┼čnuiau s─â ├«nainteze acelea┼či referate, la care schimbau doar numele doctoranzilor, atunci c├«nd participau la sus┼úineri, f─âr─â a se mai sinchisi s─â citeasc─â tezele.

Comisiile de etic─â. Atunci c├«nd Comisia de Etic─â a Universit─â┼úii din Bucure┼čti l-a declarat plagiator pe Victor Ponta ├«n 2012, decizia a fost privit─â ca un act de curaj, nu ca o evaluare academic─â dezinhibat─â de orice ra┼úiune politic─â. Universit─â┼úile au comisii de etic─â, pentru c─â ele s├«nt prev─âzute ├«n Legea Educa┼úiei, ├«ns─â rolul acestora a fost, iar ├«n multe universit─â┼úi ├«nc─â este, unul pur formal. Componen┼úa ┼či activitatea acestor comisii s├«nt ┼či ele discutabile, ├«n condi┼úiile ├«n care nici o alt─â universitate din ┼úar─â, cu excep┼úia Universit─â┼úii din Bucure┼čti, nu a emis sentin┼úe necontestabile de plagiat.

Cursurile de scriere academic─â ┼či de metode de cercetare. La acest moment, un num─âr redus de universit─â┼úi din Rom├ónia au introduse ├«n curriculum cursuri de scriere academic─â, g├«ndire critic─â ┼či metode de cercetare. ├Äncuraja┼úi ├«n ┼čcolile generale ┼či ├«n liceu s─â copieze, s─â compileze proiecte ┼či s─â ├«nve┼úe comentarii pe de rost, elevii deveni┼úi studen┼úi, apoi doctoranzi, nu realizeaz─â c─â atunci c├«nd preiau munca intelectual─â a unei alte persoane comit plagiat.

Politici antiplagiat. Toate universit─â┼úile rom├óne┼čti au coduri de etic─â, din nou pentru c─â cere legisla┼úia, ├«ns─â acestea nu s├«nt promovate ┼či f─âcute cunoscute studen┼úilor. ├Än str─âin─âtate, la ├«nceputul anului universitar, s├«nt prezentate reglement─ârile interne cu privire la plagiat ┼či integritate academic─â ├«n cadrul cursurilor de scriere academic─â sau de metode de cercetare. La noi, p├«n─â ┼či codurile de etic─â s├«nt foarte greu de g─âsit pe site-urile universit─â┼úilor, iar soft-urile antiplagiat s├«nt o raritate.

Cauzele externe

Cauzele externe s├«nt generate ├«n propor┼úii diferite de clasa politic─â, Parlament, Ministerul Educa┼úiei ┼či Consiliul Na┼úional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor ┼či Certificatelor Universitare (CNATDCU).

ÔÇ×Procesul BolognaÔÇť. Dup─â adoptarea de c─âtre Rom├ónia a obiectivelor ┼či principiilor ÔÇ×Procesului BolognaÔÇť ├«n 2005, doctoratul a devenit un studiu de mas─â, redus la trei ani, cu adresabilitate c─âtre cercet─âtorii afla┼úi la ├«nceputul carierei. Relaxarea condi┼úiilor de admitere, reducerea num─ârului de ani ┼či permisivitatea profesorilor ┼či a comisiilor au f─âcut ca tot mai mult─â lume s─â-┼či doreasc─â un titlu de doctor.

Domenii doctorale. Mai multe domenii doctorale, care nu corespund nici unei ┼čtiin┼úe recunoscute sau consacrate, au fost ├«nfiin┼úate dup─â 1990. C├«teva exemple s├«nt ┼×tiin┼úele Militare, Informa┼úii ┼či Securitate Na┼úional─â ┼či Ordine Public─â ┼či Siguran┼úa Na┼úional─â, domenii ├«n care Universitatea Na┼úional─â de Ap─ârare ÔÇ×Carol IÔÇť, Academia Na┼úional─â de Informa┼úii ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť a SRI ┼či Academia de Poli┼úie de┼úin monopolul. Toate cele trei universit─â┼úi au acordat ├«mpreun─â circa 2300 de titluri de doctor.

CNATDCU. Este institu┼úia care, dup─â sus┼úinerea unei teze de doctorat, analizeaz─â lucrarea ┼či confirm─â propunerea de acordare a titlului f─âcut─â de ┼čcoala doctoral─â. Abia dup─â ├«ndeplinirea acestei etape, ministrul Educa┼úiei semneaz─â ordinul de acordare a titlului. P├«n─â anul acesta, CNATDCU a avut un rol pur decorativ ├«n privin┼úa analiz─ârii tezelor de doctorat, acest lucru fiind tratat ├«n trecut ca o formalitate ┼či nu ca o procedur─â riguroas─â.

Finan┼úarea. Fiecare universitate, fie c─â e de stat sau privat─â, prime┼čte de la Ministerul Educa┼úiei o sum─â de bani care reprezint─â aloca┼úia bugetar─â per student, care acoper─â costurile de ┼čcolarizare. Valoarea acesteia este de circa zece ori mai mare pentru un doctorand fa┼ú─â de suma destinat─â unui student de licen┼ú─â. Din acest motiv, universit─â┼úile au un interes major s─â aib─â ┼čcoli doctorale ┼či c├«t mai mul┼úi doctoranzi ├«n condi┼úiile ├«n care suma primit─â de la stat pentru zece doctoranzi este aproximativ c├«t suma primit─â pentru 100 de studen┼úi.

Avantaje materiale. ├Än 1999, ├«n legea salariz─ârii, a fost introdus─â prevederea potrivit c─âreia o persoan─â care de┼úine titlul de doctor ob┼úine 15% spor salarial. Dup─â acest moment, doctoratul devine tot mai atractiv pentru cei afla┼úi ├«n sistemul bugetar. Un alt avantaj legiferat ├«l au cei care pot deveni avoca┼úi sau magistra┼úi asisten┼úi la Curtea Constitu┼úional─â f─âr─â a mai da examen. ├Än Ministerul de Interne, gradul de chestor poate fi ob┼úinut f─âr─â examen, iar ├«n cel al Ap─âr─ârii, de┼úinerea titlului de doctor constituie un avantaj pentru avansarea la gradul de general. De exemplu, cei care devin chestori sau generali doar pentru c─â au doctorat nu doar c─â primesc un salariu mai mare, aferent gradului, ├«ns─â primesc ┼či sporul de 15%.

Cauzele enumerate mai sus nu s├«nt exhaustive. Mai exist─â multe alte ra┼úiuni care pot fi ad─âugate. Una ar fi dorin┼úa unor politicieni, militari, poli┼úi┼čti, magistra┼úi sau oameni din servicii de a se legitima intelectual. Pentru al┼úii, doctoratul a ├«nsemnat o ramp─â de lansare ├«n carier─â sau oportunitatea ob┼úinerii unei pozi┼úii mai ├«nalte ├«n structurile ierarhice ale institu┼úiilor de stat. O alt─â cauz─â este complicitatea mediului academic care a ┼čtiut foarte bine faptul c─â doctoratul a fost transformat ├«ntr-un titlu traficat moral ┼či profesional, dar a t─âcut. La fel de bine poate fi luat─â ├«n calcul ┼či pasivitatea justi┼úiei, care a ├«nchis pe band─â rulant─â, ├«n trecut, toate dosarele care au vizat doctorate plagiate sau ob┼úinerea unor pozi┼úii academice prin fraud─â, a┼ča cum este cazul unui dosar ├«nchis de Parchetul General ├«n 2009, care viza Universitatea Na┼úional─â de Ap─ârare ÔÇ×Carol IÔÇť. ┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, o cauz─â o reprezint─â pasivitatea ┼či lipsa de implicare ├«n dezbaterea public─â, p├«n─â la inexisten┼ú─â, a Academiei Rom├óne, cel mai ├«nalt for ┼čtiin┼úific ┼či moral. 

Emilia ╚śercan este lector dr. la Facultatea de Jurnalism ╚Öi ╚śtiin╚Ťele Comunic─ârii a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti. Scrie pe blog-ul http://emiliasercan.blogspot.ro. A publicat volumul Cultul secretului. Mecanismele cenzurii ├«n presa comunist─â, Editura Polirom, Ia┼či, 2015.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.