Puterea exemplului ÔÇô interviu cu Florin STOICAN

Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
Puterea exemplului ÔÇô interviu cu Florin STOICAN jpeg

Cum v-a venit ideea asocia┼úiei ┼či ce a motivat ├«nfiin┼úarea ei? 

├Änfiin┼úarea Asocia┼úiei Kogayon a fost cea mai simpl─â cale pentru atingerea unui scop pe care o m├«n─â de prieteni, pe atunci studen┼úi (2003), ┼či l-au propus, acela de a ├«nfiin┼úa ┼či de a proteja Parcul Na┼úional Buila-V├«nturari┼úa. Totul a pornit c├«nd ne-am zis c─â, dac─â tot mergem pe munte, de ce s─â nu ┼či facem ceva pentru el? 

Asocia┼úia dvs. se bazeaz─â doar pe voluntari? Cum ├«i recruta┼úi, cum ├«i selecta┼úi, pe ce criterii? 

Povestea asocia┼úiei este legat─â ├«n primul r├«nd de oamenii care o formeaz─â, voluntarii care au reu┼čit prin pasiunea ┼či munca lor s─â fac─â lucrurile extraordinare cu care acum ne putem m├«ndri. Ne place s─â spunem despre noi c─â s├«ntem o familie, un mare grup de prieteni, partea organiza┼úional─â fiind ceva colateral. Nu avem un sistem de recrutare sau selec┼úie, cotiza┼úii ┼či ierarhii, pur ┼či simplu la noi a fost ┼či este primit oricine dore┼čte s─â ni se al─âture ┼či s─â pun─â um─ârul la ac┼úiunile ┼či proiectele noastre. 

Cum ├«i preg─âti┼úi? Ce trebuie s─â fac─â un voluntar ├«n asocia┼úia dvs., care s├«nt activit─â┼úile ┼či atribu┼úiile sale? 

Preg─âtirea vine mai mult din mers, la fa┼úa locului, pe l├«ng─â experien┼úa cu care voluntarul vine la noi. Toate ac┼úiunile ┼či proiectele noastre au fost ┼či o ┼čcoal─â pentru noi to┼úi. Am ├«nv─â┼úat r├«nd pe r├«nd cum se scrie ┼či se gestioneaz─â un proiect, cum se face inventarierea ┼či monitorizarea faunei, ce ├«nseamn─â educa┼úia ecologic─â, ce nevoi au comunit─â┼úile locale, ce a┼čtept─âri au vizitatorii zonei, ce ├«nseamn─â managementul unei arii naturale protejate. Astfel, ├«n timp, mul┼úi s-au specializat ┼či au c├«┼čtigat experien┼ú─â ├«n diferite domenii, devenind coordonatorii celorlal┼úi voluntari. 

Ce calit─â┼úi trebuie s─â aib─â un voluntar? 

├Än primul r├«nd trebuie s─â vrea s─â se implice, apoi s─â aib─â timpul ┼či resursele necesare. Cu implicarea la rom├óni e o mare problem─â, e greu s─â-i sco┼úi pe oameni din iner┼úia inactivit─â┼úii, iar ├«n ceea ce prive┼čte timpul ┼či resursele, rareori voluntarii dispun de ambele: studen┼úii au timp, dar le lipsesc banii, angaja┼úii au bani, dar nu prea mai au timp. ├Äns─â cauzele bune ┼či proiectele frumoase atrag ├«ntotdeauna voluntari. Important e s─â se identifice ┼či s─â cread─â ├«n ac┼úiunea la care particip─â ├«mpreun─â cu ceilal┼úi. 

Ce ├«nseamn─â, concret, administrarea ┼či ├«ntre┼úinerea unui parc na┼úional? Ce presupun ele? 

Este o activitate foarte complex─â, ce presupune atingerea scopului pentru care parcul s-a ├«nfiin┼úat, anume conservarea patrimoniului natural, ├«n acela┼či timp cu cele conexe de recreere, educa┼úie ┼či ecoturism. Aceasta se face prin ac┼úiuni precum paz─â, control ┼či patrulare, inventarieri ┼či monitoriz─âri ale patrimoniului natural ┼či cultural ┼či ale activit─â┼úilor desf─â┼čurate, amenajare ┼či ├«ntre┼úinere a infrastructurii specifice, informare, con┼čtientizare ┼či promovare, educa┼úie ecologic─â ┼či altele. 

Este voluntariatul o solu┼úie pentru rezolvarea problemelor ecologice din Rom├ónia, pentru con┼čtientizarea lor, pentru formarea unei con┼čtiin┼úe ecologice? ├Än ce fel? Cum st─âm ├«n momentul de fa┼ú─â la aceste capitole? 

Este o solu┼úie, dar nu suficient─â dac─â este singura. Ne lovim de o mare pr─âpastie ├«ntre modul ├«n care noi ┼či al┼úii ca noi, pe de o parte, privim lucrurile, ┼či acela ├«n care autorit─â┼úile m├«nate de voin┼úa politic─â ┼či interesele economice o fac, pe de alta. ├Än vreme ce noi ne g├«ndim la beneficii mari, dar cumulate ├«n timp pentru comunit─â┼úile locale, la care se ajunge prin cre┼čterea ┼či dezvoltarea multor afaceri locale la scar─â redus─â, politica public─â este ├«ndreptat─â spre proiecte ┼či cheltuieli mari, uria┼če. Problema nu ar fi a┼ča de mare dac─â aceste proiecte nu ar demola valorile naturale pe baza c─ârora ne-am putea construi viitorul urm─âtoarelor genera┼úii, de dragul unor c├«┼čtiguri efemere ┼či f─âr─â viitor.

├Äncerc─âm s─â dep─â┼čim aceast─â barier─â de abordare pornind din interior, de jos, cu credin┼úa ├«n puterea exemplului ┼či ├«n implicarea comunit─â┼úii locale. Numai dup─â ce membrii acesteia vor fi convin┼či de valoarea pe care le-o ofer─â patrimoniul natural de l├«ng─â ei, se vor implica activ ┼či decisiv ├«n convingerea autorit─â┼úilor ┼či a politicienilor de a-l p─âstra ┼či valorifica durabil pentru bun─âstarea lor ┼či a genera┼úiilor viitoare.  

Florin Stoican este pre┼čedintele Asocia┼úiei Kogayon. 

a consemnat Iaromira POPOVICI  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.