Pupat Pia╚Ťa Dependen╚Ťei

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Pupat Pia╚Ťa Dependen╚Ťei jpeg

Tipare 

Avem de toate, ca-n c├«ntecul pamfletoidistic al Planetei Moldova: dependen┼úa de cel─âlalt, de ciocolat─â, de jocuri de noroc, de Internet (de Facebook, mai precis), de sex, de munc─â, de adrenalin─â, de ┼čoping, de ab┼úibilduri cu Barbie, de culoarea galben─â, de exerci┼úii fizice, de alcool, de heroin─â, de medici, de oxigen, de cur─â┼úenie, de divaisuri, de orice, de tricouri de bumbac, de nimicÔÇŽ ├Än societatea asta globalizat─â, aproape c─â f─âr─â s─â respir─âm ┼či ne descoperim dependen┼úi. Pentru c─â fiecare dependen┼ú─â creeaz─â ├«n jurul ei un str─âlucitor cocon de i┼úe emo┼úionale, economice ┼či ideologice care ne leag─â mai tare de obiectul dependen┼úei. 

Pentru ├«nceput, este simplu s─â g─âse┼čti ├«n repeti┼úie, ├«n tipar, un mijloc de a gestiona ni┼čte emo┼úii. Depindem, ini┼úial, mai degrab─â de ritm ┼či ritual, dec├«t de obiectul ├«n sine. Lua┼úi, de exemplu, banalul du┼č de diminea┼ú─â ÔÇô v-a┼úi pus problema c─â a┼úi putea avea un profil adictiv? Mul┼úi dintre noi ajung s─â simt─â o stare de disconfort toat─â ziua, dac─â vreo circumstan┼ú─â nu le-a permis s─â-l fac─â. Nu pentru c─â obiectiv s├«nt murdari. Ci pentru c─â li s-a ciobit tiparul, pentru c─â o sincop─â a ├«n┼úepat cotidianul. Obi┼čnuin┼úe 

Apoi e ca la carte: te treze┼čti diminea┼úa. Da, da. Bei cafeaua, da, da... ┼či ┼úigara, da, da.. ┼či du┼čul, da, da... ┼×i eventual ┼či Internetul, cu to┼úi apuca┼úii ─âia matinali care au apucat s─â posteze de cu seara. Da, da... E ca un ceas. Nu trebuie s─â fii alcoolic sau heroinoman ca s─â fii dependent. ├Äntr-un mod soft s├«ntem cu to┼úii dependen┼úi de ceva, toleran┼úi fa┼ú─â de tabieturile, tic─âielile sau obi┼čnuin┼úele celorlal┼úi. Nimeni nu se g├«nde┼čte, ├«n aceast─â etap─â, la terapie sau la vreo boal─â. Pe de alt─â parte ├«ns─â, obi┼čnuin┼úa ├«nseamn─â o imens─â oportunitate economic─â. Tabieturile noastre alimenteaz─â buzunarele arareori fair trade ale ├«mbuiba┼úilor capitali┼čti, care au aproape orice produs ne-am putea imagina la ├«ndem├«na obi┼čnuin┼úei noastre. E un t├«rg simplu ÔÇô pentru orice obi┼čnuin┼ú─â a noastr─â, pia┼úa creeaz─â un produs. Ar trebui s─â fie de ajuns, dar pia┼úa ne caut─â la... 

...Compulsii 

Ne caut─â la acele resorturi interne care ne fac s─â nu ne putem ab┼úine. S─â tremur─âm ├«n fa┼úa standului cu ├«nghe┼úat─â sau cu rochi┼úe sau cu ma┼činu┼úe ┼či s─â vrem intens-aci-┼či-amu obiectul. S─â-l posed─âm apoi sim┼úind o ardent─â eliberare aproape erotic─â, o cov├«r┼čitoare energie. Care va sc─âdea ca intensitate dac─â obiectul nu-┼či schimb─â din ├«nsu┼čiri. Nici o problem─â. Capitalistul vegheaz─â ┼či ┼čtie c├«t de compulsivi putem fi. Nu o ┼čtie con┼čtient, nu a studiat tratate de psihologie a adic┼úiilor, dar o simte undeva ├«n stomacul compulsiilor lui. ┼×i, ca urmare, se va folosi de aceast─â sl─âbiciune. ┼×i ne va r├«c├«i ├«ndelung la coarda sensibil─â, oblig├«ndu-ne s─â dezl─ân┼úuim animalul din noi, ├«n speran┼úa de┼čart─â a unei eliber─âri emo┼úionale. 

Controlul impulsurilor 

E momentul s─â intre ├«n joc ┼či psiho-profesionistul. S─â explice c─â aceast─â ├«n┼čiruire tipar-obi┼čnuin┼ú─â-compulsie este una care ┼úine de o patologie a min┼úii (┼či nu a sufletului, pentru c─â termenul de patim─â este perimat ┼či oricum nu prezint─â interes economic). Adic┼úiile, mai nou, fie c─â e vorba de sex, de cump─âr─âturi sau de ┼úig─âri, s├«nt catalogate ┼či atent pozi┼úionate drept condi┼úii patologice. Ergo, ca boli, mai pe ├«n┼úelesul mul┼úimii. 

Evident, o boal─â necesit─â tratament. O boal─â este un lucru, ceva la care te po┼úi raporta, care are un debut ┼či un deznod─âm├«nt, care poate antrena un al doilea cerc economic al c├«┼čtigului ┼či exploat─ârii. Cu c├«t s├«nt mai multe adic┼úii pe pia┼ú─â, cu at├«t mecanismul economic al ├«ntre┼úinerii ┼či apoi a iluzoriei lor vindec─âri este mai vivace.

Mai mult dec├«t at├«t, o boal─â este mai pu┼úin ap─âs─âtoare moral dec├«t o patim─â. E mai u┼čor s─â explici cuiva c─â ┼úi-e slab axul serotoninergic ┼či c─â ai un control slab al impulsurilor, pentru c─â ┼úi-au spus medicii, nu? E mai u┼čor s─â spui asta dec├«t s─â vorbe┼čti despre c├«t de mult e┼čti robit de acel mic ritual de a pl─âti cu cardul a nu ┼čtiu c├«ta c─âma┼ča pe care, din momentul achizi┼úiei, ┼čtii c─â nu o vei purtaÔÇŽ 

Dependen┼úe fizice 

Cercul se ├«nchide rotund. Tr─âim pe o pia┼ú─â a dependen┼úelor ├«n plin─â dezvoltare. Ceea ce ├«nseamn─â c─â predispozi┼úia noastr─â pentru repeti┼úie ┼či ritual, micile noastre obi┼čnuin┼úe ┼či sl─âbiciuni s├«nt ├«ntre┼úinute copios de un mecanism economic, cu sprijinul inocent al ┼čtiin┼úelor psi (psihiatria, psihologiaÔÇŽ). Rezult─â o pletor─â de clasific─âri ┼či propuneri de noi diagnostice, care ├«ntr-un fel justific─â ┼či sl─âbiciunea ┼či ├«ntre┼úin sau creeaz─â noi cicluri de consum. Nu c─â patimile n-ar fi existat de c├«nd lumea. Dar a profita global de sl─âbiciunea noastr─â nu mi se pare corect. Dac─â a┼č avea un duhovnic, acum, despre aceste lucruri mi-ar veni s─â-i vorbesc. Dar n-am, a┼ča c─â mai dau o rait─â pe Facebook, s─â v─âd ce post-uri au ap─ârut azi.

Mugur Cium─âgeanu este psihoterapeut.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?